Julie Otsuka vine cu doua idei geniale, iar ce scoate din ele e curat miraculos. Mai intii, ideea de a scrie povestea la persoana I plural! Vocea care ne vorbeste in carte e un „noi“ feminin – un fel de cor al tuturor tinerelor japoneze care au trecut Pacificul pentru a debarca in San Francisco, unde le asteptau niste nunti/munci/umilinte/nasteri/prigoane greu de imaginat. Acest „noi“ e straniu, are o vibratie grava, dar uneori poate fi si comic (atunci cind textul pare un taifas intre nenumaratele capete ale unui balaur sufletist). Apoi, ideea de a povesti nu urmarind niste destine anume, ci enumerind zeci de fapte, gesturi, obiecte, reactii din diferitele momente ale acestei emigrari. Epica romanului e inlocuita de liste cu tot soiul de secvente particulare, paragrafele prozei se succeda ca versurile unui poem masiv, fiecare capitol apare ca un potpuriu de mici partituri personale.
Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor. Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus. Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.