pe blog Evantaiul memoriei

Romanul lui Andre Breton nu este doar o poveste de dragoste […] ci un roman al fascinatiei. Un simbure de realitate care da un impuls fanteziei si genereaza o scriere halucinanta in care Nadja nu este femeia iubita, ci femeia pretext, o nevoie a scriitorului de a exhiba trairi si idei.
O femeie pe care o vede pe strada devine confidenta si iubita tinarului aflat in cautare de astfel de pretexte si pentru care realitatea este doar un amanunt menit sa suscite imaginatia.
Aparent un roman dedicat unei iubite, Nadja este, de fapt, un roman al genezei unei scrieri literare. Nu este vorba de dragoste, ci de o canalizare a imaginatiei pornind de la o persoana reala, scriitorul nefiind indragostit, ci intrigat si fascinat, destinul ei nu-l intereseaza si va cauta, nu fara un sentiment de vinovatie, sa se distanteze de el odata ce muza si-a indeplinit menirea.