in Dilemateca

Dubravka Ugresic implineste un prototip de scriitor de care simtim, adesea, o nevoie acuta: scriitorul despre care nu ti-e teama sa spui ca e «angajat» politic sau social, scriitorul care face, prin limpezimea si acuratetea si calitatea esteticaa scrisului sau, ca acest cuvint, «angajat», sa poata fi alaturat fara grija celui de «literatura», stergind o intreaga istorie semantica nefericita.
Nenumaratele premii europene importante obtinute de scriitoarea stabilita la Amsterdam intaresc, de altfel, senzatia ca acest profil de scriitor umple un loc vital in peisajul artistico-geo-politic, cu atit mai mult cu cit acesta devine mai global. Vocea puternica a unui scriitor dintr-o cultura mica depaseste spatiul zisei culturi, daca are doua mari calitati: este lucida si stie sa-si asume istoria fara s-o absolutizeze.