in Romania literara

Romanul Dorei Pavel incepe cu forta prozatorului indelung exersat. Prima fraza, scrisa pe aproape douazeci de rinduri, se citeste dintr-o singura suflare. Isi introduce rapid si natural cititorul in mijlocul temei, il someaza indraznet printr-o adresare la care, cu siguranta, acesta nu va putea ramine distant. Senzorialitatea este ascutita, senzatiile sint descrise in mod verosimil, dar deloc previzibil. Fiindca imaginile vin din alta lume. Nu este lumea viilor. Nici cea a mortilor. Este un spatiu straniu, complet necunoscut, cu care autoarea isi familiarizeaza treptat publicul. Odata cu Pudra, avem – deja la inceput de 2010 – un roman bun.