in Orizont,

Ada sau ardoarea scapa oricarui gen, oricarui „–ism”. Sa-i pui o eticheta inseamnsa sa comiti un sacrilegiu si sa nu te bucuri de un autor in plina forta creatoare. Iubirea dintre Van Veen si Ada Veen se desfasoara intr-o lume unde Rusia si America sint contopite geografic si spiritual – o superba aluzie la conditia scriitorului insusi, de exilat si de scriitor in doua limbi. Universul in care arde dragostea lor – Arids, fireste – e atit de aristocratic, pe cit este de eclatant stilul lui Nabokov. Pe argintarai memoriei, madlenele abia asteapta sa fie savurate, aripile fluturilor se coloreaza in nunatele toaletelor Adei, iar traducerea lui Horia Florian Popescu nu cunoaste zagaz. Asadar, respectati-o pe Lolita, dar iubiti-o numai pe Ada!