in Dilema veche

O pasare pe sirma este, stilistic vorbind, un roman impecabil si amatorii de rafinamente vor gasi satisfactii in a urmari efectele lirice de pe fundal. Ca intr-o animatie expresionista unde detaliile prind viata si insotesc ori ameninta personajul abatut, cladirile „isi arata scheletele vuitoare de la vint”, iar excavatoarele „musca in stinga si-n dreapta, raspindind dumicati de argila si caramizi, de ciment si cabluri sfisiate”. Proza Ioanei Nicolaie are un puternic filtru liric, O pasare pe sirma fiind, de fapt, un bildungs-poem urban in gri despre supravietuire la virste tinere, un poem cu gustul amarui al tristetii si al compasiunii pentru o fata saraca sezind singura pe sirma vietii.