in Omul care aduce cartea ProTV

Doina Rusti face acum, din nou, un roman fabulatoriu, pe linia autobiografismului pe care il stim deja, in care fantasticul si realismul, deci realismul magic si realismul cotidian, si chiar satiric, se impletesc. In aceasta moara, care este axis mundi, centrul, vatra si obsesia satului, in care personajul nostru nu stie daca s-a intilnit cu ingerul sau cu diavolul, in acest sat are loc un omor, ca la obirsia lumilor: unul, Max, un epileptic, este omorit din greseala si toata lumea este obligata sa taca, toata lumea are deci o complicitate la omor. Cu totii am fost complici la ceea ce ne-a zidit si ne-a pedepsit. Aceasta este parabola comunismului. Un roman care are pasta, vinjos si repet, care face buna pereche cu parte ori cu parti din Orbitorul lui Cartarescu.