Eram in avion, citeam si rideam, iar lumea se uita la mine. In ultima vreme mi s-a intimplat de doua ori si, in ambele dati, din cauza lui Tom Sharpe. Citeam Wilt, scris acum 30 de ani, cind Occidentul traia deja nebunia pe care noi abia o invatam. Henry Wilt, profesor ratat si sot nefericit, este un biet inocent prins intr-o lupta inegala cu tot ceea ce il inconjoara “ societatea, viata de familie, slujba, institutiile statului “, lupta pe care n-a pornit-o el, ci in care a fost prins de virtejul imposibilelor coincidente ce formeaza de fapt realitatea. E un Fat-Frumos in lupta cu zmeul nemilos al absurdului societatii moderne. Ca si Mr. Bean, este un magnet pentru dezastre si toate actiunile lui, indiferent cit de bine intentionate sint, duc la consecinte greu de banuit. Dar basmele isi au legile lor si Wilt, ca orice Fat-Frumos, va cistiga batalia, pentru ca inocenta este mai puternica decit idiotenia sistemului, iar naivitatea poate invinge si cea mai josnica siretenie.