in Observator cultural nr. 853-854

Aparitia in limba romana a sintezei de istorie institutionala recenta a lui Jonathan Haslam, publicata abia in 2015, O noua istorie a serviciilor secrete sovietice (traducere de Ioana Aneci, Editura Polirom, Iasi, 2016, 310 p.), constituie un eveniment. Specialistul de la Princeton completeaza, la nivelul pe care i-l permit astazi arhivele desecretizate ruse (si mai putin cele occidentale, daca se face abstractie de „desecretizarile fortate” via Wikileaks si Snowden). Inutil sa mai spun ca Romania, aflindu-se in situatia de satelit al URSS si de membra a Tratatului de la Varsovia, ceea ce se poate afla despre istoria KGB si a GRU, Securitatea romana – atit cea de pina la Ceausescu, cit si cea din vremea lui –, a facut parte din sistemul informativ patronat de Moscova. In consecinta, chiar daca romanii nu au avut, neaparat, roluri hamletiene in avanscena, evenimentele, deciziile, conduitele Serviciilor Secrete sovietice si ruse nu pot decit sa ne intereseze in cel mai inalt grad; mai cu seama ca nu este vorba despre o lucrare propagandistica elaborata cu acoperire, dar cu binecuvintarea lor, ci de o estimare americana survenita din lumea academica, presupusa a profesa o gindire critica independenta si o metodologie stiintifica de acuratete.