Pastrind ingredientele fabulosului popular, regasibile si la Creanga (draci, vrajitoare, obiecte magice), in Invoiala, George Balaita amplifica senzatia de viata prin autenticismul si meticulozitatea descriptiilor. Camera de filmat (inglobata virtual in povestire) inregistreaza cu fidelitate cadre si figuri, focalizind frecvent amanunte surprinzatoare prin banalitatea lor. Propozitiile si frazele sint scurte, adesea eliptice, ca niste rapide indicatii regizorale. Secventele realiste se lasa insa contrapunctate uneori de poezia discreta a unor imagini. [...] Invoiala este o rescriere originala, povestea lui Creanga reprezentind doar ceara in care prozatorul George Balaita isi asaza pecetea ideatica si stilistica inconfundabila. Spre deosebire insa de romanele sale, acest scenariu excelent poate fi savurat de un public mai larg.
