Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- Michel VERGE-FRANCESCHI si Anna MORETTI in dialog cu Adina D
- Dosar de presă
- 0 likes
- 124 views
A. D.: In ce masura o istorie erotica a Versailles-ului poate fi si o istorie politica? Erotica si politica sint legate intre ele, in acest caz, sau istoria erotica e o istorie alternativa a Versailles-ului?
A. M.: Da, cele doua sint legate, avem de-a face cu femei care au influentat politica acestor regi. Virilitatea omului aflat la putere e foarte importanta, e chiar un semn al acestei puteri. Virilitatea si puterea sint legate intre ele, Ludovic al XIV-lea a avut nenumarate amante, la fel si Ludovic al XV-lea, cu deosebirea ca cel din urma a fost prea generos cu amantele, cheltuia foarte mult cu ele si monarhia era deja decadenta; Ludovic al XVI-lea a fost singurul fidel, dar el era suspectat de impotenta, a avut dificultati si cu Maria Antoaneta, sotia lui.
M V.-F.: Puterea e un termen la plural, de fapt e vorba de puteri, incluzind putere financiara, economica, universitara etc. In ce-l priveste pe rege, puterea fascineaza si stimuleaza sexualitatea, Ludovic al XIV-lea, care a fost supranumit „cel mare” („Louis le Grand”), a avut o sexualitate debordanta, foarte multe amante si zeci de copii ilegitimi. Cuvintul „puissance” e, in fond, acelasi, el desemneaza puterea regala, economica, financiara, dar si virilitatea. Ludovic al XV-lea, in schimb, a fost supranumit „le bien aime”, iar apoi „le mal aime”, pentru ca, in cazul lui, excesul de virilitate se transforma in dezmat si cheltuieli excesive, in depravare (vezi Parc-aux-Cerfs, tinerele de 14-15 ani pe care le aducea Mme de Pompadour pentru Ludovic al XV-lea echivaleaza cu ceea ce numim azi pedofilie!). Acest uzaj prost inteles al sexualitatii discrediteaza imaginea monarhiei, care va atinge apogeul discreditarii, dupa cum stim, in vremea lui Ludovic al XVI-lea.