pe facebook.com

E un Razboi si pace cu banateni, peste ei trece tavalucul istoriei, un veac nenorocit, pe linga tragediile personale care nu lipsesc. Se ia timpul unui veac intreg si se topeste intr-o singura poveste abordata din trei unghiuri narative (in poem!), cu adinci radacini in realitate, cam asa cum a facut Truman Capote in In cold blood, apoi se imprima textului o atingere elegiaca de la altitudinea careia se vede ce s-a petrecut in satul Balosesti (unde o buna parte din locuitori se numeau Stanila, cam asa cum in Ibanesti, in Mures, o buna parte se numeau Suceava). De fapt, asta e o oglinda mult mai generala, sau cum altfel sa citim ca «nimanui nu-i vine sa moara fara o pusca la cap» (p. 48). Dar ce sint acestia, nascuti razboinici? Nu, ci ei sint de meserie supravietuitori. Iata si aici: «Daca nu plingi, n-ai cum sa vezi» (p. 70). E plin de diamante ascunse in text, si n-am sa explic aici de ce Burcos e un „ciine planeta”. Am citit dintr-un foc Colonia fabricii, de Moni Stanila; ca sa fie o carte perfecta lipseste doar o caciula pe a la rindul 1, p. 48, in rest se leaga tot, un poem scris ca un thriller, cu materie de cronica de familie, prea adevarat pentru istoriile de familie din partea asta de lume.