in Observator cultural nr. 749

Citesc abia acum, in editia de fata, rafistolata si adaugita din ratiuni de strategie editoriala, notele si impresiile de lectura, despre scriitori romani sau straini. „Conexiuni”, „Acolade”, „Interferente” sint cele trei mari sectiuni ale cartii, cuprinzind eseuri de prima mina. Nu doar simple lecturi. Pagini pline de observatii judicioase, unde Borges, Sabato, Cortazar, Carlos Fuentes sau Martinez Estrada – cel cu Radiografia Pampei, care nu stiu sa mai fi fost reeditata – stau linga lectura atenta si apreciativa a cartilor de debut ale unor Alexandru Vlad si Adriana Bittel. Sa mai adaug ca m-a impresionat bucuria lui Norman Manea de a descoperi scriitori tineri – precum Nedelciu, Craciun sau Adina Keneres. Si generozitatea cu care se apleaca asupra cartilor lor. Lucru mai rar la scriitorii romani, care scrisnesc din dinti cind este vorba despre confrati. Avem si glose despre muzica si muzicieni – citeva pagini despre violoncelista Natalia Gutman sint chiar pagini de proza rafinata –, impresii despre mari cineasti si filmele lor, observatii ale unui intelectual care nu stia, la acel moment, ca scriitorul bucurestean se va impune in lumea larga. Citim azi, uimiti si nu prea, despre carti de ieri. Indiferent daca e vorba de Bellow sau de Svevo, de Kafka sau de Musil, de Kurosawa sau de Fellini. Pagini grave, vadind nu doar voluptati de lectura, ci si un soi de participare umana. Un Norman Manea pentru el insusi, si iata, peste decenii, si pentru noi.