pe blog.carturesti.ro

Romanul unor vocatii care se coc tirziu, al lucrurilor care, vorba lui Leonardo, au nevoie de multa truda ca sa para ca s-au intimplat de la sine, Punct si de la capat, o stafeta a binelui, tot atit cit a raului, e reusita neindoielnica a unui prozator pentru care talentul nu face cit cumpanirea, cit stiinta de a alege si de a lasa deoparte. Asa ca nu ne scufunda in discutii despre morala, in drame de constiinta, in examene de minuit, in stilul anilor ’60, ci pur si simplu ne arata, cu un invidiabil simt al firescului, cum se face si se reface un destin. Doua, trei, toate. In imagini, nu in filosofii. In revelatii simple, omenesti, cuprinzatoare si zguduitoare. Mai puternice, in autenticitatea lor de adevar trait, decit orice experiment al istoriei.