pe alecart.ro, 2 octombrie 2023

Hoțul și câinii și Cafeneau Al-Karnak pot fi privite ca un diptic. În primul, istoria mai largă se reflectă în destinul personajului, în timp ce în al doilea, momentele surprinse sau reconstituite din viața celor ce se întâlnesc în cafeneaua Qurunfulei sunt pretextul din care iradiază imaginea amplă, în tonuri ce devin tot mai întunecate, a unei mișcări ce a început cu răsturnarea regelui Farouk și s-a transformat într-o dictatură militară, într-un regim politic care a făcut din Egipt un stat polițienesc. În ele, Mahfuz se dovedește încă o dată un atent observator al sufletului uman, al zbaterilor și al contradicțiilor sale, aducând – poate mai mult decât în trilogia Cairo-ului – un omagiu celor care nu vor nimic altceva decât puțină fericire, puțină îngăduință, un strop din iluzia că viața poate fi blândă și cu ei, un elogiu pentru cei care încep și încheie fiecare zi cu același gând: Vreau să fiu pur și simplu eu însumi, nici mai mult, nici mai puțin. În egală măsură însă, Mahfuz e un lucid denunțător a tot ceea ce presupune realitatea socială și politică a Egiptului. Așadar un scriitor total, pentru care omul trebuie să fie tratat ca om.