Inima de ciine, in ciuda faptului ca este o lucrare de dimensiuni reduse, incorporeaza elemente de SF si distopie, proiectind insa o critica convingatoare la adresa comunismului si mai ales la adresa ambitiilor acestuia de a construi un om nou.(...)
La fel ca in cea mai cunoscuta lucrare a lui Bulgakov (Maestrul si Margareta) si in Inima de ciine imaginarul si absurdul isi gasesc locul firesc in pagina, doar ca acel contact intre fantastic si real pare mult mai putin socant si mai lipsit de conflict decit in capodopera scriitorului rus. Si nu intimplator, atita timp cit de data aceasta, fortele supranaturale nu mai vin sa-i pedepseasca pe bolsevicii fricosi si rautaciosi, ci mai degraba sa li se alature si sa confirme esecul revolutiei mult visate. Sarik este, in fond, metafora pentru esecul dezvoltarii omul nou visat de comunisti: ademenit cu retorica si iluzii, ciinele pribeag este atras spre marea transformare, pe cit de ambitioasa, pe atit de violenta si pe atit de imprevizibila, fara ca rezultatul sa fie, in ciuda aparentei evolutii si emancipari a creaturii dupa operatie, unul admirabil.
