in Dilema veche nr. 512

Tot acest teatru psihologic al familiei („importante intr-o familie nu sint sufletele care o alcatuiesc, ci rolurile pe care le au de indeplinit”) si al maternitatii este pus insa intr-o rama simbolica mult mai mare. Comunitatea kibbutzului, a carei viata depinde de asanarea unui lac pentru a se obtine pamint manos, exilul evreilor sefarzi, mitul salvarii copilului de aur, precum si frazele care incorporeaza citate din Biblie („pentru mine, Biblia este o comoara in ceea ce priveste puterea literara si inspiratia”, marturisea Zeruya Shalev in acelasi interviu din Dilemateca), toate confera acestei povesti despre familie si maternitate un plan mitologic si unul religios, unde dragostea si fertilitatea, sacrificiul, viata si moartea, umanul si divinul sint centrele simbolice („dimensiunile iubirii ramin la fel de ascunse privirilor omului precum dimensiunile divinului”). „Farime de viata” – al carei titlu de lucru a fost „Cartea ispitelor” – este o opera admirabila despre remuscari, tentatii si frici („e oare posibil sa lupti cu frica fara sa semeni frica?”; „cum stiu oamenii ce-ar trebui sa faca?”), despre trecut si continuitate, in sfirsit, o carte admirabila despre resorturile psihologice si sentimentale din cadrul familiei