pe bookaholic.ro

Jens Christian Grondahl creeaza genul asta de tensiune si imprima, implicit, intensitate si dramatism povestii. Cu frazarea lui linistita, retinuta, care pare ca aduce tacerea in pagina, focalizeaza zone sensibile, dar te lasa sa vezi si chestiile mai putin flatante din vietile personajele lui. Te face, in felul asta, sa empatizezi sau sa te atasezi, cumva, de toate trei. Sa vezi ranile fiecaruia si sa intri in cercul in care fiecare raneste si e la rindul lui ranit.(...)
Nu e simplu sa scrii despre vid, alienare si trauma, mai ales daca iti pui mereu intrebari. Despre asta e, de fapt vorba in Piazza Bucarest, o carte cu mute pagini de interogatii, o carte in care te molipsesti cu reflexul de a-ti exersa atentia.