Desi a mai scris si proza, si poezie, abia odata cu romanul Cartea soaptelor – relevant pentru ilustrarea modului in care recursul la amintiri, si mai cu seama, la amintirile in care familia si membri ai comunitatii sint implicati, este unul structurant – Varujan Vosganian a reusit sa se impuna cu adevarat si ca scriitor.
In Cartea soaptelor, Vosganian intentioneaza sa se infatiseze pe sine nu printr-o introspectie amanuntita, ci prin plasarea sa foarte bine precizata in rindul unei anume comunitati – cea armeneasca. Gasirea unui centru al fiintei este posibil doar atunci cind misiunea sa in cadrul comunitatii este limpede trasata: el este cel care, povestindu-se pe sine, povesteste istoria celor din neamul sau.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri