Ziua

Acasa printre straini este o carte care atrage atentia in primul rind prin atmosfera. Pentru cei care au citit jurnalele Gabrielei Melinescu (publicate in volume succesive tot la Polirom), aceasta atmosfera este familiara, fara ca prin asta sa ramina mai putin stranie. Un anumit tip de misticism, suav, dar deosebit de persistent (o matusa a autoarei a devenit calugarita intr-o manastire si aceasta decizie a marcat familia), practici devenite intime si aproape reflexe, dar care ramin pentru cititor intr-o zona a ezotericului (rugaciunea inimii, de pilda), un cult pentru viata traita prin arta si o incredere metafizica in prietenie si in legaturile absolute dintre oameni, realitatea vazuta citeodata cu un ochi suprarealist, toate acestea fac din scrierile in proza ale Gabrielei Melinescu teritorii aparte, marcate de o originalitate speciala.