in Noua literatura

Am admirat subiectivismul necrutator al textului si curajul asumat al autoarei de a nu prezenta deloc vreo parte pozitiva a intregii perioade. Unele texte sau filme de astazi au tendinta de-a nuanta viata sub comunism, transformind-o intr-o experienta personala, cu bune, cu rele, in care oamenii s-au format si si-au trait vietile intr-un fel sau altul. Fantoma din moara evita ostentativ aceasta abordare, ignorind intentionat orice aspect pozitiv si reuseste sa faca asta intr-un mod foarte convingator. Eu am citit intregul roman cu dintii involuntar inclestati si cu pumnii strinsi. Cred ca este aproape imposibil pentru orice om, oricit de sceptic in ce priveste regimul dinainte de 1989, sa nu ramina revoltat si incrincenat rememorind fapte despre care stim cu totii ca au fost adevarate.
Din punctul acesta de vedere, cartea isi indeplineste scopul de-a provoca cititorul, chiar daca nu o face cu mijloace stilistice spectaculoase sau cu constructii literare originale. Adevarul simplu, prezentat foarte subiectiv, este in sine o arma emotionala foarte puternica, lucru care pentru mine este o lectie si literara, dar in primul rind politica.