in Cultura

Romanul e de o soliditate reconfortanta. Atit de bine asezat incit place, paradoxal, prin simplitate. Daca n-as sti ca e un debut, as spune, cu un cliseu, ca e scrisa de un profesionist. E in text o mina sigura, lipsita de ezitari si de floricele stilistice, dar capabila a transforma obisnuitul intr-o proza adinca, plina de umanitate. Sigur ca i se poate reprosa autoarei finalul neasteptat si usor conventional. Insa dincolo de aceasta rezerva textul se mentine in cadrele unei naratiuni scrise impecabil. Destinul modestei Letitia Branea, profilat pe fundalul regimului comunist, are maretie. Ceea ce face din Drumul egal al fiecarei zile o carte valoroasa si, pe deasupra, delectabila.