Dan Lungu scrie un fel de proza umoristica... serioasa. Textele sint haioase, se citesc cu placere, tematica si problematica sint insa grave, problemele personajelor fiind reale si realiste. Inceputurile si sfirsiturile textelor lui Dan Lungu sint interesante si captivante, ceea ce inseamna ca scriitorul stie foarte bine ce face si cum se face, nu e doar «talentat», ci e un bun meserias, ca sa zic asa. Personajele lui Dan Lungu sint oameni pe care-i poti intilni oricind, oamenii de linga noi, copii, adolescenti, tineri, batrini, fiecare cu viata, aventurile, intimplarile, trairile si gindurile lui, fiecare cu lumea lui interioara, exterioara si sociala. Desi personajele sint dependente de realitatea si socialul care-i tine strins sub carapace, in proza lui Dan Lungu sint foarte importante amanuntele, detaliile, intimitatile.