pe goodreads.com

(...) dacă vrem să ghicim o parte din secretul faimei sale, n-ar fi rău să ținem minte o observație de bun-simț. Murakami subliniază adesea - și pe bună dreptate - că prozatorul trebuie să aibă o bună condiție fizică (și mentală). Proza presupune lungi șederi la masa de scris, asumarea unor constrîngeri de ordin fizic, o rezistență de mucenic, un program de ascet. De obicei, prozatorii nu sînt noctambuli și nu frecventează cafenelele, nu-și sting oful în absint. Lasă aceste voluptăți poeților.

Cu excepția lui Flaubert (un sedentar incorigibil), toți prozatorii semnificativi au practicat mișcarea. Tolstoi se plimba ore întregi în pădurea de la Iasnaia Poliana, călărea, juca tenis și, la 75 de ani, se urca pe bicicletă pentru a-și amuza nepoții. Cît despre Haruki Murakami, toată lumea știe, dintr-o carte anterioară, că a participat multă vreme la curse de maraton. Prozatorul trebuie să-și cultive rezistența fizică.