în Rom nia literară, nr. 47

Nu în ultimul rînd, însingurarea tot mai accentuată din societățile moderne face din întreprinderi singurul loc de conexiune socială și apartenență comunitară, munca fiind astfel redescoperită ca izvor de dezvoltare spirituală și conectivitate intercomunitară, întocmai cum visa Simone Weil. Toate aceste teorii par necesare – poate chiar sunt – în tulburările lumii secularizate, care îl caută sub diferite chipuri pe Dumnezeu; dar reprezintă ele oare altceva decît meandrele aceleiași utopii? Budism, umanism grec, creștinism, comunism și cîte altele, încercate de Europa de-a lungul timpului: putem oare spera că măcar cîteva din mărețele bune intenții ale omenirii se vor „înrădăcina” în mileniul trei, rodind în cele din urmă?