pe bookaholic.ro

Nu demult a apărut, în colecția „Ego-grafii” a editurii Polirom, continuarea Amintirilor lui Ioan Groșan. Lumea ca literatură: alte amintiri nu schimbă tonul și ritmul primei părți. Același umor bine temperat însoțit de grația poantei, așa cum ne-a obișnuit autorul. În literatura noastră, categoria amintirilor a făcut tradiție. De la Ion Creangă la George Panu, de la Radu Rosetti la Alexandru Obedenaru, de la Mihail Sevastos la Ovid S. Crohmălniceanu. Iar lista poate fi oricînd extinsă. Ioan Groșan, cu cele două volume din Lumea ca literatură, continuă acest tip de formulă memorialistică. Una care, între paranteze fie spus, este (și a fost dintotdeuna) prizată de cititorul avid de anecdota literară. La urma urmei, dincolo de impresia de șezătoare literară, unde Ioan Groșan joacă rolul povestitorului cu haz și tîlc, se află nostalgia unor altor timpuri care, ferice de noi, nu sînt întotdeauna uitate, ci devin literatură de cea mai bună calitate.