Acum cîţiva ani, cînd Statul Islamic încă nu era ce este astăzi, o jurnalistă din Franţa a avut curajul de a intra într-un joc cu unul dintre liderii acestei organizaţii. Jocul lor de la distanţă, care a implicat dese convorbiri pe Skype, a ajuns pînă în punctul în care respectivul, Abu Bilel, a cerut-o pe jurnalistă de soţie, iar ea a zis că o să meargă la el. Aventura a fost povestită pe îndelete în volumul În pielea unei jihadiste, publicat la noi tot de Editura Polirom, în urmă cu doi ani. Acea carte se încheia cu presupusa moarte a lui Abu Bilel, dispărut într-o explozie, iar jurnalista îşi exprima nesiguranţa legată atît de acel deznodămînt, cît şi de felul în care Statul Islamic avea să privească situaţia. Ea îşi imagina că Abu Bilel fusese ucis chiar de Statul Islamic, drept pedeapsă pentru uşurinţa cu care fusese atras în cursă de o femeie din occident. Losing My Religion vine ca o continuare la acea poveste şi prezintă consecinţele primei cărţi. „Am senzaţia că transform tot ce ating într-o butelie de gaz”, scrie Anna Erelle. „Că nu obţin decît victorii lipsite de strălucire şi bucurii terne.” Lumea pare să se fi schimbat pentru ea. Sub protecţia acestui nume, Anna Erelle, ea continuă să meargă la redacţia ziarului în care publicase fragmente din ce trăise, însă atitudinea celor din jur este acum diferită. Nu mulţi sînt cei care se feresc de ea, inclusiv dintre cei apropiaţi, prieteni sau cunoscuţi. Cumva, ea este făcută răspunzătoare pentru unele măsuri de securitate luate la sediul redacţiei. Şi cînd nimeni nu e capabil să-i spună că, de fapt, ce a făcut ea a fost muncă de cercetare, că produsul muncii ei chiar a avut o utilitate, mai apar şi atacurile teroriste care zguduie Franţa (Charlie Hebdo şi cele de după), astfel că, pe de o parte, ea se simte ostracizată de cei care altă dată îi erau apropiaţi, iar pe de altă parte se vede ameninţată de teroriştii pe care pînă acum îi credea la distanţă.
