in Apostrof nr. 5 (312)

In tesatura complicata a cartii se amesteca scrisori, declaratii, pagini de jurnal, povestiri, conversatii, monologuri, reflectii, elemente de metaroman, aprecieri critice asupra operei Norai Iuga, dar si etnii si limbi diferite (franceza, germana, maghiara, sirba), inclusiv graiul banatean. E un roman complicat ca tehnica narativa, complex ca substanta ideatica si limbaj. Autoarea evoca fata hida, dezgustatoare a realitatii, intr-un limbaj la fel de crud ca scenele narate. Priveste in spatele usilor inchise spectrul batrinetii si al singuratatii, surprinde ororile din timpul deportarii evreilor ori din comunism. Personajele sint afectate de evenimentele istorice din trei epoci succesive (inainte, in timpul, dupa razboi), existentele lor se fring, se degradeaza pina la caderea in subuman in virtutea sloganului lui Leon, balerinul deportat, Trebuie sa supravietuiesti”. Insa supravietuirea e oroare, tortura, agonie, infernul.