in Observator cultural

Cartea lui Vasile Igna este o compozitie sofisticata si complexa in cel mai propriu sens al cuvintului, o suprapunere, dar si un mix al tuturor genurilor mentionate, la care s-ar putea adauga si dimensiunea istorica, povestea depanindu-se in decursul celor 40 de ani de comunism in Romania de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Spre sfirsit doar vom descoperi si calitatea de „roman fantastic”, care reaminteste cititorului anumite scrieri ale lui V. Voiculescu si Mircea Eliade sau Borges si Garcia Marquez, daca extindem orizontul si la literaturi de peste hotare. Integrind toate cele spuse, chiar si fara a furniza aici cititorului detalii suplimentare – scriu doar o „Intersectie”, si nu un articol de critica literara, nu-i asa? –, putem confirma si tenta religioasa la care am facut aluzie. Concluzia este ca romanul lui Vasile Igna reprezinta, la urma urmelor, o parabola multidimensionala, povestita intr-un limbaj, fara indoiala, postmodern.