După Bastian, roman al melancoliei și eșecului, Dora Pavel recidivează: Crush mizează tot pe angoasă, singurătate, fantasmă și adâncă contemplare asupra rolului sinelui în amplul evantai existențial. Maestră a stilului și reprezentărilor atent calibrate ale blocajelor existențiale, autoarea scoate la lumină întreg arsenalul scriitoricesc de care dispune încă in debutul cărții. Cititorul nu trebuie să parcurgă prea multe pagini pentru a intui atât forța scriiturii, ci și nucleul ideatic intenționat; „crush”, desprins direct din engleză, presupune o acțiune și o stare de fapt deopotrivă – ruminația interioară, rodajul psihologic profund, dar și intensitatea iubirii trecătoare.
