Ediția germană a romanului Fontana di Trevi de Gabriela Adameșteanu – apărută în anul 2023 la Editura Aufbau, în prestigioasa „Die Andere Bibliotek”, în traducerea Evei Ruth Wemme, cu titlul Der Trevi Brunnen – a fost prezentată în data de 11 iulie a.c. la Literaturhaus Stuttgart de Claudia Dathe, specialistă în literatura est-europeană, coordonatoare de proiecte la Universitatea Europeană Viadrina din Frankfurt (Oder) și traducătoare din polonă și ucraineană.
Prezentarea cărții a fost urmată de o discuție cu autoarea, de lectura unor pasaje din carte, susținută de actrița Marit Beyer, și de intervenții din public.
Evenimentul a făcut parte din ciclul „SOUVENIR. Literaturi și amintiri din Europa Centrală și de Est”, inițiat de directoarea Literaturhaus Stuttgart, Stefanie Stegmann, pornind de la cuvintele „suvenir ” și „a-ți aminti”. Participanții la acest proiect desfășurat pe parcursul mai multor ani – scriitori din Europa Centrală și de Est – au donat un obiect personal din perioada despre care au vorbit pentru o viitoare expoziție la Literaturhaus Stuttgart.
Gabriela Adameșteanu a donat o ie de copil din zona Argeșului, purtată de aceasta la o serbare școlară în Pitești, unde locuia cu familia. Relatarea acelui moment din copilăria autoarei, pornind de la obiectul donat și confruntată cu recentele descoperiri din arhive despre istoria tatălui și a orașului său adoptiv, va fi publicată într-o antologie viitoare, care îi va cuprinde pe toți scriitorii invitați la Literaturhaus sub sigla ”SOUVENIR. Literaturi și amintiri din Europa Centrală și de Est”.
În data de 21 octombrie 2023, în prestigioasa publicație Frankfurter Allgemeine Zeitung, a apărut o cronică la ediția în limba germană a romanului Fontana di Trevi, , semnată de Luca Vazgec. Mai jos, un fragment:
„În jurul acțiunii principale se dezvoltă o mulțime de personaje, comparabile ca anvergură cu cele create de realismului rus. Gabriela Adameșteanu și-a dovedit deja, în scrierile anterioare, familiaritatea cu literatura franceză a începutului de secol XX și fluxul conștiinței. Bogăția ei de istorii și teme, care la început par disparate, dar se unesc la sfârșit, ne duce cu gândul la Proust. Autoarei îi face plăcere să-și arunce cititorul în meandrele biografice ale personajelor și își împarte romanul în capitole care le poartă numele. Fiecare și-a urmat traseul său în postcomunismul românesc. Construcția ridicată de memoria autoarei conturează harta istorică a României și privește cu un anume pesimism cultural tinerii de succes din clasa mijlocie, oportunismul, promisiunile lui McDonald vecin cu KFC. Toate acestea sunt descrise cu o extremă naturalețe, într-o proză minunată și echilibrată. Stilul ei narativ prilejuiește mereu momente deosebite, încetinește din când în când acțiunea și creează imagini și motive memorabile: de exemplu căutarea fericirii ca aruncarea strâmbă a unei monede în Fontana di Trevi. Nu este o lectură ușoară. Dar e literatură europeană mare, făcută de o autoare cu adevărat europeană.”
Cronica completă, aici.