Celebrul romancier şi dramaturg Honoré de Balzac s-a născut la 20 mai 1799, la Tours. Şi-a început cariera literară devreme, cu o operă comică, Le Corsaire, inspirată din scrierile lui Byron. A continuat cu o tragedie în cinci acte, Cromwell. Între timp îşi începe, fără prea mare succes, cariera de editor. Adevărata intrare în viaţa literară o face cu Şuanii (1829), operă cu care debutează şi cunoscuta La Comédie humaine, o serie de romane şi nuvele din care fac parte celebrele Eugénie Grandet (1833), Moş Goriot (1835), Iluzii pierdute (1837), César Birotteau (1837). În această perioadă o cunoaşte pe Eveline Hańska, cu care poartă o intensă corespondenţă ce va sta la baza unui volum de scrisori. Continuă să publice, notabile fiind volumele O afacere tenebroasă (1841), Verişoara Bette (1847), Ursule Mirouët (1841), Strălucirea şi suferinţele curtezanelor (1839‑1847). În 1850, după o relaţie îndelungată, se căsătoreşte cu Eveline Hańska. Moare în acelaşi an, trădat de o sănătate precară.
