- ISBN
- 973-681-801-2
- An apariție
- 2005
- Lună apariție
- 5
- Număr pagini
- 312
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA MEDIEVALĂ
- Domenii
Prefata de Peter Molnar
Despre guvernamint este una dintre cele mai importante marturii pe care ni le-a lasat scolastica asupra meditatiei filosofilor medievali privind problema raportului dintre Stat si Biserica. Tratatul sta in centrul filosofiei politice a lui Toma din Aquino si face legatura intre Politica lui Aristotel si gindirea politica a modernitatii timpurii.
- An apariție
- 2005
- Lună apariție
- 5
- Număr pagini
- 312
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Născut la Roccasecca, în anul 1225, Toma din Aquino este una dintre figurile ilustre ale teologiei și filosofiei medievale. De-a lungul carierei intelectuale, a avut un ideal fundamental care îi guvernează întreaga operă: realizarea unui acord între tradiția iudeo-creștină și viziunea greco-arabă despre lume. Astfel, el a valorificat în teologia creștină filosofia lui Aristotel și Averroes, gîndirea neoplatoniciană din opera lui Plotin, Proclos sau din lucrarea anonimă Cartea despre cauze, îmbinînd, fericit sau tensionat, tezele acestora cu fundamentele tradiției creștine, de la Dionisie Areopagitul la Augustin sau de la omiliile lui Ioan Gură-de-Aur la teologia sistematică a lui Ioan Damaschin. În opera lui Toma din Aquino pot fi contemplate două aspecte diferite: pe de o parte, armonia unor sistematice construcții de idei, care, în esență, exprimă viziunea omului medieval despre lume; pe de alta, tensiunile pe care codul genetic al gîndirii occidentale le poartă în sine și cu asumarea cărora debutează modernitatea. Condamnat, în 1277, la trei ani după moartea sa, de oficialitățile ecleziastice pentru 63 de teze din Summa theologica, reabilitat ulterior și, în fine, sanctificat în 1324, Toma din Aquino este un autor care trebuie redescoperit tocmai în circumstanțele polemicilor medievale care l-au determinat să scrie, ca figură marcată de coliziunea celor două lumi, a filosofiei grecești și a monoteismului iudeo-creștin, care se luptau în conștiința sa intelectuală.