La cîteva decenii de la momentul în care şi-a expus public aşa-zisa teorie a adevărului integral în literatură, ce avea să-i aducă pentru mai bine de zece ani dificila ocupaţie de şomer în plin avînt al epocii comuniste, Radu Cosaşu adună în volum o serie de texte post-’89 despre un alt tip de adevăr inconfortabil – acela al unui extremist de centru decis să susţină vehement moderaţia, cu toate nuanţele şi riscurile ei. Liber, aflat sub „dictatura” a două partide, cel al Relei Dispoziţii şi cel al Bunei Dispoziţii, se încăpăţînează să nu cedeze în faţa „damblalelor” care ne pîndesc la fiecare telejurnal de zi şi de noapte. Hazotragismele din Anti-damblale, din care nu lipsesc umorul şi autoironia cu care autorul ne-a obişnuit, întregesc tabloul unei căutări neîncetate de a scrie „bine, cu poftă, cu iluzie, cu subversivitate, sub tiranie”, dar şi în democraţia noastră precară.
„Propoziţia «am ţinut 23 de ani Telecinema-ul la România literară» e dintre cele cîteva, puţine, care-mi fac bine, atunci cînd caut să calc numai pe bordura trotuarului, pentru a-mi verifica echilibrul, alungînd tenace, pas cu pas, ideea de dambla care ne încearcă în clipe privilegiate ale vieţii în România. După 20 de ani, fraza mai sus subliniată îmi apare ca un semn de fidelitate din partea ultimei ursitoare îmbătrînite lîngă pixul meu, consiliera sobră, discretă şi mai ales competentă în tot ce e mixaj şi montaj în textele mele, cu care înţeleg să trăiesc onest din ce am scris.”
Radu Cosaşu (1930-2023), unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români contemporani. În perioada 1973-1989 a publicat un ciclu de nuvele (în şase volume) intitulat Supravieţuiri (Editura Cartea Românească) şi inspirat din experienţa sa politică şi literară, pus sub semnul unei consecvente autocritici duse pînă la autoironie. După 1989, aceste Supravieţuiri, fără modificări oportuniste, la zi, au fost montate într-o ordine cronologică, permiţînd o nouă lectură, în sensul clasic al unei „educaţii sentimentale”, precum şi în cel postmodern al autoficţiunii. Din 1997 semnează o rubrică săptămînală în ProSport, apoi, pînă în prezent, în Gazeta Sporturilor. În 2007 a primit din partea Uniunii Scriitorilor Premiul Naţional pentru Literatură. La Editura Polirom au mai apărut: Opere I. Maimuţele personale • Poveşti pentru a-mi îmblînzi iubita • Alţi doi ani pe un bloc de gheaţă (2008), Opere II. O vieţuire cu Stan şi Bran • Sonatine (2009), Opere III. Cinci ani cu Belphegor • Mătuşile din Tel Aviv (2009), Opere IV. Supravieţuirile: 1. Rămăşiţele mic-burgheze • 2. Armata mea de cavalerie (2011), Opere V. Supravieţuirile: 3. Logica (2013), Opere VI. Supravieţuirile: 4. Pe vremea cînd nu mă gîndeam la moarte • 5. Gărgăunii (2014), Viaţa ficţiunii după o revoluţie (2016; Premiul pentru proză al Radio România Cultural, 2017, Premiul pentru proză al revistei Observator cultural, 2017) şi Fotbal plus ai mei şi ai noştri (2017).
