- ISBN
- 978-973-46-1370-0
- An apariție
- 2009
- Lună apariție
- 6
- Număr pagini
- 976
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 160x235
- Colecție
- -
- Domenii
Traducere de Alexander Baumgarten (coord.), Cristian Bejan, Andrei Bereschi, Gabriel Chindea, Marcela Ciortea, Emanuel Grosu, Laura Maftei, Mihai Maga, Adrian Muraru, Laura-Maria Popoviciu, Vasile Rus, Delia Savinescu, Wilhelm Tauwinkl
Prefata de Adriano Oliva, O.P.
Lamuriri preliminare de Alexander Baumgarten
Toma din Aquino a ilustrat in cea mai importanta opera a sa, Summa theologica, spectacolul unei vieti intelectuale magnifice, care a reunit teologia si filosofia intr-un efort de intelegere a Creatorului si a ordinii creatiei. Alaturind sursele grecesti si arabe ale filosofiei celor iudaice si patristice ale crestinismului, el a realizat o sinteza a carierei sale intelectuale. Expresie vie atit a solutiilor pe care gindirea scolastica le-a dat problemelor ce izvorau din sursele mentionate, cit si a tensiunilor in urma carora s-a nascut modernitatea europeana. Summa theologica poate fi inteleasa doar prin prisma circumstantelor in care a aparut, fiind un dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani si seculari in mediul intelectual de la Universitatea din Paris a secolului al XIII-lea. Acest volum cuprinde integral prima parte a operei, dedicata chestiunilor de teologie speculativa, angelologie, antropologie si filosofie politica, urmind ca in celelalte trei volume sa intilnim chestiuni de teologie morala, filosofia dreptului si teologia sacramentelor.
- An apariție
- 2009
- Lună apariție
- 6
- Număr pagini
- 976
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 160x235
Despre autori
Născut la Roccasecca, în anul 1225, Toma din Aquino este una dintre figurile ilustre ale teologiei și filosofiei medievale. De-a lungul carierei intelectuale, a avut un ideal fundamental care îi guvernează întreaga operă: realizarea unui acord între tradiția iudeo-creștină și viziunea greco-arabă despre lume. Astfel, el a valorificat în teologia creștină filosofia lui Aristotel și Averroes, gîndirea neoplatoniciană din opera lui Plotin, Proclos sau din lucrarea anonimă Cartea despre cauze, îmbinînd, fericit sau tensionat, tezele acestora cu fundamentele tradiției creștine, de la Dionisie Areopagitul la Augustin sau de la omiliile lui Ioan Gură-de-Aur la teologia sistematică a lui Ioan Damaschin. În opera lui Toma din Aquino pot fi contemplate două aspecte diferite: pe de o parte, armonia unor sistematice construcții de idei, care, în esență, exprimă viziunea omului medieval despre lume; pe de alta, tensiunile pe care codul genetic al gîndirii occidentale le poartă în sine și cu asumarea cărora debutează modernitatea. Condamnat, în 1277, la trei ani după moartea sa, de oficialitățile ecleziastice pentru 63 de teze din Summa theologica, reabilitat ulterior și, în fine, sanctificat în 1324, Toma din Aquino este un autor care trebuie redescoperit tocmai în circumstanțele polemicilor medievale care l-au determinat să scrie, ca figură marcată de coliziunea celor două lumi, a filosofiei grecești și a monoteismului iudeo-creștin, care se luptau în conștiința sa intelectuală.