978-973-46-6198-5
978-973-46-6199-2
2016
Traducere de Mariana Bărbulescu
În anii de început ai celui de-al Doilea Război Mondial, la bordul unui pachebot ce se îndreaptă spre Buenos Aires, călătorii descoperă că printre ei se află un campion mondial la şah pe nume Czentovic. Talentul de şahist al jucătorului, fiu al unui luntraş sărac dintr-un sătuc slav, e dublat de o lipsă de educaţie apropiată de grosolănie. Printr-un anume concurs de împrejurări, Czentovic ajunge să se înfrunte pe tabla de şah cu un grup de călători de pe vas, pe care îi învinge cu uşurinţă. Atunci însă intră în scenă, cu totul surprinzător, un personaj straniu, al cărui trecut recent este legat de jocul de şah într-un mod tulburător şi sumbru, ce implică o confruntare cu anchetatorii gestapovişti ai Reichului nazist. Ideea de „joc al minţii” capătă astfel o semnificaţie mult mai amplă, iar înfruntarea ce se prefigurează pe pachebot e doar ecoul alteia, una teribilă.
Născut în familia unui industriaş înstărit, Stefan Zweig (1881-1942) îşi face studiile la Berlin şi Viena. Călătoreşte mult încă din tinereţe (în Statele Unite, Franţa, Anglia, India), o cunoaşte pe prima sa soţie, Friederike von Winternitz, şi se stabileşte la Salzburg. Este foarte popular în cercurile artistice din întreaga Europă şi este prieten, printre alţii, cu Arthur Schnitzler, Sigmund Freud şi Richard Strauss. În 1930 este deja unul dintre cei mai traduşi scriitori austrieci în viaţă, iar povestirile şi biografiile lui devin bestselleruri aproape imediat după apariţie. Opera sa ajunge să fie tradusă în peste treizeci de limbi. Odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler, Zweig părăseşte Austria, stabilindu-se temporar în diverse locuri: Londra, Bath, New York şi, mai tîrziu, Rio şi Petrópolis, în Brazilia. A scris proză (Frica, Scrisoare de la o necunoscută, Nerăbdarea inimii, Jucătorul de şah – apărute la Editura Polirom –, Amoc, Simţuri rătăcite, Suflete zbuciumate, Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei), biografii (Magellan. Omul şi fapta sa, Maria Antoaneta, Maria Stuart, Triumful şi destinul tragic al lui Erasm din Rotterdam) şi memorialistică (Lumea de ieri).
