Fundamentele stiintifice ale unei pedagogii interculturale • Bazele teoretice ale pedagogiei interculturale • Contributii ale psihologiei interculturale la formarea cadrelor didactice pentru o educatie interculturala • Adolescenta si societate: doua perspective interculturale • Reprezentari sociale ale adolescentei: o perspectiva interculturala • Adolescenta, violenta, societate: perspective interculturale • Pentru o abordare interculturala în educatie • De la logica
Despre autori
Pierre Dasen a studiat psihologia dezvoltarii la Geneva cu Jean Piaget, iar doctoratul l-a obtinut la Australian National University in anul 1971. Cercetarile sale s-au concentrat pe teoria piagetiana extrapolata la schimbarile transculturale, mai exact pe depistarea factorilor eco-culturali, nutritionali, ambientali care influenteaza dezvoltarea cognitiva a copiilor din Australia, Canada, Coasta de Azur si Kenya. A fondat si a fost primul presedinte al Asociatiei pentru Cercetarea Interculturala (ARIC) si este principalul editor al Spatiilor interculturale si editor asociat la Journal of Cross-Cultural Psychology, International Journal of Psychology si International Journal of Behavioral Development. A predat la mai multe institutii: Universitatile din Nairobi, Fribourg, Nice si Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. Este coautor la volumele: Culture and Cognition: Readings in Cross-Cultural Psychology, Cambridge University Press, Cambridge, 1974 si Cross-Cultural Psychology: Theory, Method and Applications, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. In prezent, este profesor de educatie interculturala la Universitatea din Geneva. Cercetarile sale cuprind si topici precum "educatia informala" si "psihologia simtului comun". Cursurile sale predate la Universitatea din Geneva urmaresc inzestrarea cursantilor cu scheme si mijloace de realizare a decentrarii culturale fata de propria lor cultura. Pentru a-si da seama de propria lor enculturatie in societatea data, e necesara comparatia cu alte stiluri de viata, alte sisteme de valoare. Dupa studiul etnologic al unei societati particulare, ale carei optiuni sunt in opozitie cu modelul occidental, se trece la un model cultural mai vast, prin interconditionarea dintre ecologie, cultura si socializare. Este evidentiat rolul procesului de enculturatie si de socializare in transmisia culturala, procesul de invatare intervenind in constituirea cunostintelor, incorporate prin felul cum este ales arsenalul pedagogic.
