Relaţia societăţii civile cu statul a avut o evoluţie sinuoasă de-a lungul timpului. Volumul prezintă în special relaţia acesteia cu instituţiile politice, dar şi aportul său la construirea democraţiei. A fost societatea civilă un nucleu democratic de la început sau s-a dezvoltat treptat în această direcţie? Cît de activă este acum în protejarea democraţiei şi a statului de drept? Pentru a răspunde la aceste întrebări, sînt analizate implicarea ONG-urilor în procesul de consultare publică, în promovarea bunei guvernări şi a calităţii activităţii politice sau problematica finanţării sectorului nonguvernamental. De asemenea, sînt luate în considerare efectele educaţiei şi încrederii asupra angajamentului civic, precum şi rolul unor organizaţii cu obiect de activitate specific. Lucrarea se bazează pe numeroase exemple concrete, studii şi cercetări de teren efectuate de autori, oferind o radiografie a societăţii civile româneşti.
„Cît de activă este societatea civilă în protejarea democraţiei şi a statului de drept? Care sînt principalele obstacole în calea unei implicări mai ample a societăţii civile în procesul de luare a deciziilor la nivel local şi central? Cum pot fi stimulaţi cetăţenii să se implice în luarea deciziilor care vizează comunitatea? Volumul răspunde la aceste întrebări pornind de la studiile şi cercetările de teren efectuate de autori, care analizează implicarea ONG-urilor în procesul de consultare publică şi în promovarea bunei guvernări, problematica finanţării sectorului neguvernamental, precum şi rolul unor organizaţii cu obiect de activitate specific. Bazate pe o amplă bibliografie adusă la zi, informaţiile oferite sînt de interes atît pentru politologi şi analiştii politici, cît şi pentru membrii organizaţiilor civile sau pentru publicul larg interesat de o analiză a societăţii civile din România.” (Andrada Nimu, Arpad Todor)
„Prin natura sa «politică», societatea civilă nu se poate izola – chiar atunci cînd nu recunoaşte acest lucru – de dezbaterea ideologică şi de frămîntările politice ale societăţii contemporane. De aceea, pentru o mai bună înţelegere a dimensiunii conceptului în prezent, este necesară o revizitare a sa din perspectiva evoluţiilor în egală măsură teoretice şi practice. Este ceea ce îşi propun autorii acestui volum, prin care se încearcă să se realizeze o radiografie a societăţii civile, cu un accent particular asupra celei româneşti.” (Cristian Pîrvulescu)
Un concept cu geometrie variabilă: societatea civilă • Reglementări legale ale implicării organizaţiilor neguvernamentale în procesul de consultare publică, în promovarea bunei guvernări şi a calităţii democraţiei • Problematica finanţării în sectorul neguvernamental: dincolo de indicatori numerici, raportare şi evaluare • Efectele educaţiei şi încrederii asupra angajamentului civic • Proteste şi societate civilă. De la Roşia Montană la Colectiv
Andrada Nimu are un doctorat în Ştiinţe Politice, este cercetătoare şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA Bucureşti. A scris o serie de articole pe teme precum mobilizarea femeilor în organizaţii neguvernamentale din România şi Polonia, efectele fondurilor de finanţare externe asupra societăţii civile, abordările instituţionaliste şi calitatea democraţiei. Interesele sale academice vizează societatea civilă şi mişcările sociale pentru drepturile femeilor şi ale minorităţilor sexuale din Europa de Est, schimbările postsocialiste din regiune, dar şi sociologia organizaţiilor.
Cristian Pîrvulescu este politolog. Din 1992 predă cursuri de introducere în ştiinţa politică, politici comparate şi instituţii politice la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA Bucureşti, unde este decan din 2005. Participă la dezbateri publice din România în presa scrisă şi audiovizuală. Din 1999 pînă în 2013 a fost preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, iar din 2013 este preşedinte de onoare al acestei organizaţii. A publicat mai multe cărţi şi articole de specialitate, între care Politici şi instituţii politice (Editura Trei, 2000, 2002), Partide şi sisteme de partide (Editura Universităţii „Dimitrie Cantemir”, 2000, 2007), Ştiinţa politică (Editura Universităţii „Dimitrie Cantemir”, 2001). Din 2007 este membru al Consiliului Economic şi Social European (CESE), în cadrul căruia a redactat peste 20 de avize, în special în domeniile drepturilor omului, migraţiei şi educaţiei. Din 2015 prezidează Grupul Permanent de Studiu Imigraţie şi Integrare din cadrul CESE.
Arpad Todor este lector universitar al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA Bucureşti. A obţinut titlurile de doctor în Ştiinţe Politice şi Sociale în cadrul European University Institute şi doctor în Ştiinţe Politice în cadrul SNSPA Bucureşti. De asemenea, a colaborat, în calitate de expert, cu organizaţii neguvernamentale precum Asociaţia Pro Democraţia şi Ecopolis, fiind implicat în proiecte ce ţin de reforma sistemului electoral, reforma constituţională, introducerea unor mecanisme de transparentizare a procesului decizional sau analiza de politici publice în domeniul mediului şi cel al dezvoltării durabile. În perioada 2013-2015 a fost coordonatorul Forumului Constituţional. Publicaţiile lui pot fi accesate la https://snspa.academia.edu/ArpadTodor
