Traducere din limba germană de Gellu Naum
Procesul lui Franz Kafka urmăreşte istoria stranie şi tulburătoare a lui Josef K., lucrător la bancă şi celibatar, care se trezeşte într-o bună zi „arestat” fără să aibă habar de ce: este momentul cînd viaţa lui se schimbă ireversibil. Va începe un şir de încercări disperate de a afla adevărul şi de întîmplări halucinante, toate gravitînd în jurul unui tribunal fantomatic, necruţător, ale cărui victime îşi aşteaptă sentinţa fără să ştie dacă îşi vor căpăta vreodată libertatea. Parabolă a unui secol care a născut două regimuri opresive, povestea unui om arestat fără a fi vinovat, persecutat şi, pînă la urmă, executat „ca un cîine”, romanul neterminat al lui Kafka a ajuns să reprezinte soarta nenumăratelor victime ale nedreptăţii politice şi ale injustiţiei legii.
„Aşa! strigă K. ridicînd braţele spre cer, căci descoperirea aceasta neaşteptată cerea spaţii ca să se exprime, sînteţi toţi, după cîte văd, funcţionari ai justiţiei, faceţi toţi parte din banda coruptă împotriva căreia vorbeam adineauri, v‑aţi adunat toţi aici ca să mă auziţi şi să mă spionaţi, v‑aţi prefăcut că sunteţi împărţiţi în două tabere ca să mă înşelaţi; m‑aţi aplaudat numai ca să mă puneţi la încercare: aţi vrut să învăţaţi cum trebuie ademeniţi cei nevinovaţi. Ei bine, v‑aţi ostenit degeaba: sau v‑aţi amuzat văzînd cum cineva aştepta de la voi să apăraţi nevinovăţia, sau (dă‑mi drumul, că te pocnesc! îi strigă K. unui bătrîn tremurător care se vîrîse prea mult în el) aţi învăţat realmente ceva. Oricum, vă felicit pentru frumoasa voastră meserie… Bandă de golani… vă dăruiesc toate interogatoriile!” (Franz Kafka)
Franz Kafka s-a născut în 1883 la Praga, într-o familie evreiască. A urmat Gimnaziul Umanist German Naţional, apoi s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii Ferdinand-Karls, obţinînd doctoratul în 1906. A lucrat ca avocat la o companie de asigurări, scriind noaptea, în secret, povestiri pe care pînă la urmă le publică în 1913, la insistenţele prietenului său, poetul Max Brod, într-o colecţie ce se va bucura de succes. A avut o corespondenţă bogată şi a ţinut mai multe jurnale de-a lungul vieţii. În 1914 Kafka începe să scrie romanul Procesul şi povestirea Colonia penitenciară, iar un an mai tîrziu publică nuvela Metamorfoza. Kafka nu a terminat nici unul dintre cele trei romane – Procesul (1925), Castelul (1926) şi America (1927) – şi şi-a distrus mare parte din scrieri. Max Brod a adunat şi a publicat postum tot ce a lăsat Kafka după moartea lui prematură, în 3 iunie 1924, ignorînd instrucţiunile autorului, care dorea ca opera să-i fie arsă. Viziunea grotescă, halucinantă, impregnată de anxietate a lui Kafka a influenţat puternic mulţi scriitori, de la existenţialiştii francezi la Salinger sau Saramago.
