Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
Profeţii despre prezent. Elogiul morţii
ISBN
978-973-46-1422-6
An apariție
2009
Lună apariție
11
Număr pagini
328
Tip ediție
broșată
Format
120x185
Colecție
EGO-GRAFII
Domenii

Profeţii despre prezent. Elogiul morţii

Autori: Nicolae Breban
 
Cu eruditia-i cunoscuta si asumindu-si inactualitatea nu atit a temei, cit a modului de a o trata, Nicolae Breban, scriitor de prim rang al generatiei saizeciste, face in acest eseu un elogiu mortii – nu orice moarte, ci aceea survenita la sfirsitul unei vieti implinite. Autorul respinge constringerile limbajului „tehnic” al filosofiei, dar nu-i ocoleste referintele, citind alaturi de literati numerosi ginditori, intre care se remarca predilectia pentru Nietzsche si Dostoievski.
 
„Nu e firesc sa lauzi moartea, ar spune un personaj de-al meu (evident paranoid sau un dogmatic!), fara sa lauzi viata! Un paradox, la primul nivel – in fapt, o evidenta, dupa franca mea opinie. Ce e moartea, ce e viata, viul!? Iata, pentru a dezbate astfel de elementare concepte avem noi curajul de a luneca in astfel de «capcane ale intelepciunii» si incercam sa ne angajam intr-o retorica a «imposibilului», a, poate, «inutilului», a «aventurosului ideii» sau a «ridicolului» – cu siguranta!…”
An apariție
2009
Lună apariție
11
Număr pagini
328
Tip ediție
broșată
Format
120x185
Fără comentarii


Despre autori


Nicolae Breban (n. 1934), romancier şi eseist, este unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani. Debutează literar în revista Viaţa studenţească, în 1957. Opt ani mai tîrziu publică primul său roman, Francisca (tradus în bulgară şi rusă), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Îi urmează în 1966 romanul În absenţa stăpînilor, iar în 1968 Animale bolnave, care a întrunit toate aprecierile criticii – „romanul anului” şi Premiul Uniunii Scriitorilor. A fost redactor-şef al României literare. A semnat scenariul filmului Răutăciosul adolescent, precum şi scenariul şi regia filmului Printre colinele verzi (inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes). În 1973 apare romanul Îngerul de gips, iar în 1975 versiunea în limba suedeză a romanului În absenţa stăpînilor. Le urmează Bunavestire (1977), Don Juan (1981), piesele de teatru Culoarul cu şoareci şi Bătrîna doamnă şi fluturele (1981-1982, Paris), ediţia franceză a romanului În absenţa stăpînilor (1983, Flammarion, Paris), Drumul la zid (1984), versiunea franceză a romanului Bunavestire (1985, Flammarion, Paris), Pîndă şi seducţie (1991), Amfitrion: I. Demonii mărunţi, II. Procuratorii, III. Alberta (1994), Ziua şi noaptea: I. Ziua şi noaptea (1998), II. Voinţa de putere (2001), III. Puterea nevăzută (2004), IV. Jiquidi (2007), Stricte amintiri literare (2001), Friedrich Nietzsche. Maxime comentate (2004), Singura cale (2011), Jocul şi fuga (2015) şi Frica (2018). Cele mai recente traduceri din germană ale sale sunt Elegii duineze de Rainer Maria Rilke (2006) şi Elegiile romane de Johann Wolfgang von Goethe (2009). Este membru titular al Academiei Române şi director al revistei Contemporanul. Ideea europeană. La Editura Polirom au apărut: Riscul în cultură (1997), Sensul vieţii (Memorii) (4 vol., 2003‑2007), Îngerul de gips (2008), Orfeu în infern (2008), Profeţii despre prezent. Elogiul morţii (2009), Viaţa mea (2017) şi Act gratuit (2020).



Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri