Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
Istoria cinematografiei în...
ISBN
978-973-46-1696-1
An apariție
2010
Lună apariție
6
Număr pagini
558
Tip ediție
broșată
Format
130x200
Colecție
CINEMA
Domenii

Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei. Vol. 3: De la „Cântăreţul de jazz” la „Luminile oraşului” (1927-1931)

Autori: Tudor Caranfil
 
Editia a II-a
 
Al treilea volum al seriei abordeaza perioada in care se transeaza disputa dintre filmul „mut” si cel sonor si al carei inceput este marcat de premiera Cintaretului de jazz. Tot in aceasta perioada au loc si primele decernari ale Premiilor Oscar (stagiunea 1927-1928), care, desi la inceput ignora complet noile „talkies”, ajung in citiva ani sa le recunoasca valoarea. Marii regizori ai vremii – printre care Dreyer, King Vidor, Sjöström, Dovjenko, Von Sternberg, Renoir, Murnau, mentionati in acest volum – au fost nevoiti sa se adapteze din mers la noile mijloace tehnice. Dar parerile erau impartite: pe de o parte, Eisenstein credea in filmul sonor si in „cuvintele revelatoare”, pe cind Chaplin considera cuvintul fatal pentru celebrul sau tramp,creat prin si bazat exclusiv pe „alfabetul miscarii, poezia gestului”.
 
„Esti captivat de aceste capodopere ale cinematografiei, iar scrisul lui Tudor Caranfil este, la rindul lui, captivant. Tudor Caranfil stie sa emotioneze cititorul.” (Mihai Fulger)
 
„Carti fascinante, precum un serial bine condus...” (Roxana Pana)
„Apreciez, la Tudor Caranfil, mersul impotriva curentului, curajul de a-si sustine parerile chiar si atunci (sau mai ales atunci) cind are de dus razboi cu toata lumea. Dar Caranfil n-ar mai fi Caranfil daca s-ar plia pe opinia majoritatii, si cred ca acesta este meritul sau cel mai mare.” (Alex. Leo Serban)
 
„Tudor Caranfil, admirabil cunoscator al cinematografului...” (Nicolae Manolescu)
 
Volum recomandat de
 
An apariție
2010
Lună apariție
6
Număr pagini
558
Tip ediție
broșată
Format
130x200
Fără comentarii
Cintaretul de jazz • Patimile Ioanei d'Arc • Oamenii, duminica • Multimea • Vintul • Femeia in Luna • Noul si vechiul • Jurnalul unei fete pierdute • Pamint • Ingerul albastru • Cateaua • Tabu • Luminile orasului


Despre autori


Tudor Caranfil s-a născut în 1931 la Galaţi. A fost critic cinematografic şi istoric de film. Absolvent cu Diplomă de Merit al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti, s-a specializat ulterior în filmologie. Din 1959 a fost criticul cinematografic al cotidianului Informaţia Bucureştiului, unde, între 1960 si 1970, a redactat, săptămînal, pagina de cinema intitulată „Carnet de cinefil”. În 1962 a fondat primul cinematograf de arhivă din Bucureşti, „Seara prietenilor filmului”, pe baza căruia a fost creată, doi ani mai tîrziu, Cinemateca Română. Din 1970 a activat cu precădere în televiziune, unde a realizat, între 1972 şi 1977, un popular magazin saptamînal de cultură cinematografică intitulat „Vîrstele peliculei”, emisiune reanimată din 1990 pînă în 1997. Alte cicluri de emisiuni TV iniţiate: „Istoria unei capodopere”, „Povestea unui gag”, „Dicţionar cinematografic”, „Amfiteatrul artelor”, „Traveling peste timp”, „Telefilmoteca de Aur” ş.a.m.d. 

Din 1966, cu 7 capodopere ale filmului mut, a demarat apariţia unei lungi serii de volume dedicate istoriei cinematografiei, printre care se numără F.W. Murnau (1968), Vîrstele peliculei, o istorie a filmului în capodopere (vol. I‑IV, 1982‑1998; vol. V, 2012, propus de FIPRESCI pe lista The Best Books on Film), Cetăţeanul Kane. „Romanul” unui film (1978), toate reeditate ulterior, În căutarea filmului pierdut (1988, volum distins cu Premiul ACIN), Dicţionar universal de filme (2002; ediţia a II‑a, 2003; ediţia a III‑a, 2008), primul de acest fel publicat în România, urmat de primul Dicţionar de filme româneşti (2002; editia a II‑a, 2004), Pe aripile vîntului (2003). În cercetările sale de istoria filmului a pus în valoare cel mai bogat depozit de informaţii cu privire la începuturile cinematografiei româneşti, lăsat moştenire de marele actor Aristide Demetriade şi redescoperit în august 1985, înlăturînd definitiv, în volumul În căutarea filmului pierdut (1988), o serie dintre erorile istoriografiei despre naşterea filmului românesc de ficţiune.

Tudor Caranfil a fost, din 1970, solicitat anual la Festivalul internaţional de la Karlovy Vary, din 1980 a fost invitat permanent al Festivalului de la Berlin, unde a fost solicitat frecvent în juriul FIPRESCI, din 1993 a fost corespondent permanent al Agenţiei Române de Presă (AGERPRES) la festivalul de la Cannes şi, în calitate de comentator al presei româneşti, a participat la multe alte festivaluri cinematografice internaţionale, ca Los Angeles, Locarno, Oberhausen, Cottbus, Lubeck, Namur, Rotterdam, San Francisco, precum şi la principalele festivaluri de film organizate în decursul anilor în România (Mamaia, Costinesti, TIFF etc.). A fost laureat al Premiului „D.I. Suchianu”, 2011, „pentru întreaga carieră de critic şi istoric de cinema”, distins, pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea artei şi culturii cinematografice româneşti, cu „Clacheta de Aur” a Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România în 2012 şi cu Diploma pentru merite deosebite în cercetarea istoriei filmului românesc de Arhiva Naţională de Filme. În 2013, UCIN (Uniunea Cineaştilor din România) i-a decernat Premiul de Excelenţă, omagiindu‑i întreaga activitate.

A fost tatăl regizorului de film Nae Caranfil.



Produs adăugat la favorite

Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor.
Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus.
Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.