Polirom recomandă top 10 bestsellere care au captat atenția cititorilor în această vară, publicate în colecția „Biblioteca Polirom” (coordonator: Dan Croitoru).
Aceste volume fac parte din campania „Raftul cu bestselleruri”: 40% reducere pentru 100 cele mai vândute cărți ale verii, în limita stocului disponibil! Ofertă valabilă în perioada 18-25 octombrie 2024, doar pe www.polirom.ro.
Elif Shafak este autoarea bestsellerului Cele patruzeci de legi ale iubirii.
Doi adolescenţi ciprioţi, un grec şi o turcoaică, se întâlnesc într-o tavernă de pe insula care le este cămin amândurora. E singurul loc unde Kostas şi Defne se pot vedea în taină, ascunşi sub grinzile înnegrite de care atârnă funii de usturoi, ardei iuţi sau caprifoi căţărător şi sub smochinul care creşte printr-o gaură din acoperiş. Acesta este martor la întâlnirile lor fericite şi la despărţirile lor tăcute. Smochinul e acolo şi când izbucneşte războiul, când capitala e prefăcută în moloz şi scrum, când adolescenţii sunt despărţiţi brutal de evenimente. Douăzeci de ani mai târziu, Kostas se întoarce – un tânăr botanist care cercetează speciile locale, căutând-o, de fapt, pe Defne. Cei doi iubiţi revin la tavernă să taie un butaş din smochin şi îl strecoară în valiză, ducându-l cu ei la Londra. Mulţi ani mai târziu, smochinul din grădină e singurul care o leagă pe fiica lor, Ada, de căminul acela pe care nu l-a vizitat niciodată, în încercările ei de a face lumină în toţi anii de secrete şi tăcere şi de a-şi găsi propriul loc în lume. Romanul Insula copacilor dispăruţi a fost nominalizat la Costa Award, RSL Ondaatje Prize şi Women’s Prize for Fiction şi a fost selectat pentru clubul de lectură al lui Reese Witherspoon.
„Un roman minunat, sfâşietor, care are în centru secretele întunecate ale războaielor civile şi dezastrele extremismului: Cipru, iubiţi născuţi sub o stea fără noroc, oameni dragi ucişi, copii traumatizaţi.” (Margaret Atwood)
„Elif Shafak a scris o poveste de dragoste plină de sensibilitate ce transcende culturi, generaţii şi, cu totul remarcabil, specii. O carte profund marcantă despre rudele noastre arboriforme, care trebuie apreciată şi savurată.” (Naomi Klein)
„Insula copacilor dispăruţi ne învaţă că distrugerea nu poate fi tămăduită decât prin iubire.” (Bernhard Schlink)
„Elif Shafak este o voce unică şi puternică în literatura universală.” (Ian McEwan)
Aflată de ani de zile în topul preferințelor cititorilor din România, De veghe în lanul de secară continuă să fie cartea de căpătâi a adolescenței. Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, și ai căror părinți s-au născut, probabil, în aceeași perioadă ca și romanul, e că trec prin aceleași episoade, angoase și mirări precum Holden Caulfield. Doar că el nu folosea atât de des cuvântul „cool” și nu naviga pe Internet. Iar când simțea nevoia s-o sune pe fata de care era îndrăgostit, ori renunța, pentru că nu avea chef, ori intra în prima cabină de telefon. Problemele lui rămân însă, și chiar și modul în care sunt rezolvate: prin revoltă, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor. Există voci care se întreabă de ce totuși a avut romanul un succes atât de uimitor, în toată lumea și, deja, de atâția ani. În fond, nu e singura carte care-și păstrează prospețimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat într-o scurtă prezentare. Poate, pur și simplu, e o carte foarte-foarte bună. Atât. Alăturați-vă milioanelor de tineri care au citit-o și veți înțelege.
Ernest Hemingway este laureat al Premiului Pulitzer (1953) și al Premiului Nobel pentru Literatură (1954).
„Scriitorul adevărat este un om singur. Și, pe măsură ce crește în ochii celorlalți, se cufundă tot mai mult în singurătate. Iar dacă este suficient de bun, în fiecare zi e nevoit să se confrunte cu eternitatea sau cu absența ei. Pentru un scriitor adevărat, fiecare carte este un nou început, o nouă încercare de a atinge ceva care rămâne mereu de neatins. Misiunea lui este de a merge pe căi ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde alții au dat greș. Dar să scrii literatură nu înseamnă doar să spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru că au existat marii scriitori ai trecutului, noi, cei de astăzi, suntem nevoiti să mergem mai departe decât am fi crezut vreodată că putem ajunge, să ieșim în larg, până când rămânem cu totul singuri, lipsiți de orice sprijin.” (Ernest Hemingway)
„O carte minunată despre iubire, pierdere şi regrete.” (The Observer)
Cartea anului pentru The Times, The Sunday Times, Financial Times, The Spectator, The New Statesman, The Washington Post, Vogue şi The New Yorker.
Pe când lumea încă evaluează consecinţele celui de-Al Doilea Război Mondial şi Cortina de Fier coboară, viaţa lui Roland Baines, în vârstă de unsprezece ani, e dată peste cap. Departe de casă şi de dragostea protectoare a mamei, abandonat într-o şcoală cu internat neobişnuită, vulnerabilitatea lui o atrage pe profesoara sa de pian, Miriam Cornell, lăsând cicatrici, precum şi amintirea unei iubiri care nu se va estompa niciodată. Peste ani, când soţia lui dispare, lăsându-l singur să-şi crească fiul încă bebeluş, Roland se vede obligat să-şi înfrunte existenţa neliniştită.
În timp ce norul radioactiv de la Cernobîl se răspândeşte peste întreaga Europă, Roland începe să caute răspunsuri – o căutare ce va sonda istoria familiei şi care va dura tot restul vieţii sale. Călătoria lui pune întrebări cruciale pentru noi toţi. Ne putem controla cursul vieţii fără a le face rău altora? Cum ne modelează existenţa şi amintirile evenimentele globale aflate dincolo de controlul nostru? Şi ce putem învăţa cu adevărat din traumele trecutului? Amplă, fascinantă şi profund umană, Lecţii este cronica epocii noastre – o meditaţie remarcabilă despre istorie şi umanitate prin prisma vieţii unui singur om.
„McEwan revine cu cea mai bună carte a sa de la Ispăşire încoace.” (Publishers Weekly)
„Un tur de forţă... O viaţă individuală proiectată pe fundalul evenimentelor globale.” (The Sunday Times)
„Un roman strălucit, superb scris, despre vieţile imperfect trăite.” (Vogue)
„O întreagă viaţă dezordonată între coperţile unei singure cărţi: un festin literar.” (The Spectator)
„Un povestitor magistral.” (Elif Shafak)
Premiul pentru Traducere „Antoaneta Ralian”, Gaudeamus 2023: Alexandra Coliban pentru traducerea din limba engleză a romanului Crossroads de Jonathan Frazen
„O operă de un geniu absolut, tulburător.” (Chicago Review of Books)
Autorul bestsellerului Corecţii
Bestseller New York Times
Este 23 decembrie 1971 şi în Chicago se anunţă vreme rea. Russ Hildebrandt, pastor într-o biserică din suburbii, este pe punctul de a se elibera de încorsetările unei căsnicii pe care o consideră nefericită – asta dacă soţia lui, Marion, care are propria existenţă secretă, nu i-o ia înainte. Copilul lor cel mare, Clem, vine acasă de la facultate, mistuit de absolutism moral, după ce a luat o decizie care îl va zgudui pe tatăl său. Sora lui Clem, Becky, mult timp regina balului la liceu, a cotit-o brusc înspre contracultură, în timp ce fratele lor mai mic şi genial, Perry, care le tot vinde droguri elevilor dintr-a şaptea, s-a hotărât să devină un om mai bun. Fiecare dintre membrii familiei Hildebrandt este în căutarea unei libertăţi pe care ceilalţi ameninţă să o îngrădească. Un tur de forţă plin de perspective intercalate şi suspans neîntrerupt, Crossroads este povestea unei familii din Vestul Mijlociu aflate într-un moment crucial de criză morală.
„Corecţii a fost o capodoperă, dar Crossroads e cea mai bună carte a lui Franzen de până acum. A devenit în fine artistul al cărui prim limbaj, dinaintea unei societăţi a lăcomiei, nu este unul ideologic, ci unul emoţional, şi ale cărui emoţii, contopite cu personajele sale, tind mai mult spre tristeţe şi compasiune decât spre furie şi dispreţ de sine.” (Bookforum)
„O saga tolstoiană, magistrală. Franzen înfăţişează abil eternele conflicte dintre generaţii.” (Booklist)
„Franzen revine cu o examinare amplă şi plină de măiestrie a schimbărilor culturale din America de la începutul anilor 1970, prima dintr-o trilogie. De la un capăt la celălalt, scriitorul îşi etalează abilitatea remarcabilă de a construi suspansul prin dinamica tensionată dintre personaje. Un roman irezistibil.” (Publishers Weekely)
„Un portret magnific al familiei americane în prag de implozie. Crossroads este actul întâi a ceea ce va deveni un roman american clasic.” (Vogue)
Premiul Nobel pentru Literatură
Ce sens are o viaţă de om cînd lumea însăşi se dovedeşte lipsită de sens? Publicat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi devenit una dintre cele mai marcante opere ale secolului XX, Mitul lui Sisif este o căutare filozofică a unui răspuns la întrebarea epocii şi o expunere magistrală a teoriei absurdului, pe care Albert Camus a dezvoltat-o în toată opera sa, despărţindu-se de ideile nihiliste şi existenţialiste din perioadă, cu care a fost asociat în nenumărate rînduri. Pornind de la o meditaţie asupra sinuciderii ca răspuns la întrebarea dacă viaţa merită sau nu trăită, Camus îşi poartă cititorul într-o explorare a ideilor moderne despre condiţia umană – de la Nietzsche şi Kierkegaard la Dostoievski şi Kafka –, la capătul căreia omul modern, copleşit de angoasă şi oglindit exemplar în figura tulburătoare a damnatului Sisif, va descoperi calea şi singurul sens de a trăi în această lume fără sens – revolta, libertatea şi pasiunea vieţii prin conştientizarea şi îmbrăţişarea absurdului ce guvernează întreaga existenţă.
„Paginile următoare evocă o sensibilitate absurdă prezentă sporadic de-a lungul secolului – şi nu o filozofie absurdă, pe care vremurile noastre, la drept vorbind, nici nu au cunoscut-o. O onestitate elementară ne obligă să arătăm din capul locului ce datorează ele unora dintre spiritele contemporane. Departe de mine intenţia de a trece sub tăcere acest lucru, dimpotrivă, ele vor fi citate şi comentate pe tot parcursul acestei lucrări. […] Îl văd pe acest om coborînd cu pas greoi, dar măsurat, îndreptîndu-se spre chinul al cărui sfîrşit nu îl va cunoaşte. Momentul acesta asemenea unei respiraţii, care se întoarce cu aceeaşi certitudine precum nefericirea lui, momentul acesta este cel al conştientizării. În fiecare clipă în care părăseşte culmile şi coboară, apropiindu-se din ce în ce mai mult de bîrlogul zeilor, el este superior destinului său. Este mai puternic decît stînca lui.” (Albert Camus)
Ne aflăm în Barcelona anului 1945. Într-o dimineaţă ceţoasă, domnul Sempere, proprietarul unui anticariat din inima oraşului vechi, îşi duce fiul, Daniel, la Cimitirul Cărţilor Uitate, o clădire impunătoare, veche şi sumbră, plină de volume ale unor autori necunoscuţi sau uitaţi, cărţi aduse de oameni care au vrut să le salveze de la părăsire, indiferenţă sau de la dispariţie. Potrivit tradiţiei, cine intră acolo prima oară trebuie să adopte o carte. Dintre miile de tomuri, Daniel se simte atras de Umbra vântului de Julián Carax, un roman misterios pe care, ajuns acasă, îl citeşte în aceeaşi noapte dintr-o suflare. În anii următori, Daniel se pomeneşte implicat într-o serie de intrigi şi crime, trecând prin numeroase primejdii pentru a salva cartea de anumite persoane. În acelaşi timp, cercetează amănunţit biografia autorului, cel puţin la fel de enigmatică şi de stranie ca romanele sale.
„Dacă aţi crezut cumva că marele roman gotic a murit odată cu secolul al XIX-lea, Umbra vântului o să vă facă să vă răzgândiţi. Un roman de primă mână, plin de capcane, de intrigi care se desfac unele din altele.” (Stephen King)
„O aventură fantastică, un roman scris parcă de Jorge Luis Borges în stilul Numelui trandafirului. Zafón are grijă să dozeze iubirea, magicul, crimele şi nebunia astfel încât să-l captiveze până şi pe cititorul cel mai sceptic. Diabolic de bun!” (Elle)
„Umbra vântului este, în fond, o scrisoare de dragoste adresată literaturii şi cititorilor la fel de pasionaţi de poveşti precum tânărul erou al cărţii.” (Entertainment Weekly)
Roman nominalizat la Booker Prize (2019)
„Una dintre cele mai importante scriitoare Contemporane” (The Independent)
Ce se întâmplă cu mine după ce mor? Iată o întrebare pe care ne-o punem cu toţii, fără a reuşi vreodată să desluşim misterul morţii şi să găsim un răspuns. După ce inima încetează să-i mai bată, Leila Tequila – o prostituată agresată pe o stradă din Istanbul – descoperă că mintea ei se încăpăţânează să reziste încă puţin şi încă puţin… În cele 10 minute şi 38 de secunde care îi mai rămân înainte să se stingă de tot, creierul lucrează febril, rememorând episoade esenţiale din viaţa ei sau a celor cinci prieteni pe care şi i-a făcut în Istanbul. Fiecare amintire este o poartă deschisă spre trecut, întregind portretul Leilei şi schiţând în acelaşi timp contururile oraşului pitoresc pe care şi l-a ales drept casă şi care le oferă adăpost atâtor oameni nedreptăţiţi, abuzaţi, dispreţuiţi. Un roman nemaipomenit de frumos şi de tulburător despre miracolul vieţii, misterul morţii şi tărâmul straniu ce se întinde între ele.
„Un roman luxuriant, senzual… Unul ce le împrumută o voce oamenilor pe care nu-i vedem, pe care ne ferim să-i atingem, celor abuzaţi şi distruşi, ţesând cântecele lor dureroase într-o pânză minunată.” (Financial Times)
„Shafak scrie cu viziune, curaj şi compasiune… un portret uluitor al unui oraş, al unei societăţi, al unei mici comunităţi şi al unui singur suflet.” (The New York Times Book Review)
„Un roman răscolitor, emoţionant, magistral scris – şi cu o galerie extraordinară de personaje care surprind diversitatea Turciei moderne. O capodoperă.” (Peter Frankopan)
Metamorfoza… reuneşte cele mai cunoscute povestiri ale lui Franz Kafka. Personajele sale, victime ale unui univers ostil, absurd, trăiesc drama imposibilităţii unei evadări – din limitele propriei condiţii, dar şi dintr-un spaţiu concentraţionar exterior. Fie că sînt încătuşate în corpul unei gîngănii înspăimîntătoare, fie că sînt victime ale unui sistem opresiv, aceste personaje au în comun o vină tragică, la rădăcinile căreia nu pot ajunge.
Romanul Calendarul unei vechi iubiri spune povestea lui Valdas Bataev, care se vede obligat să înfrunte, încă de tânăr, evenimentele tragice ale epocii sale – secolul XX, un secol de furie şi sânge. Dar în mijlocul furtunii, Valdas reuşeşte să se sustragă cruzimii lumii: o iubire clandestină într-o paranteză fericită, între calendarul pe stil vechi al Rusiei ţariste şi noua cronologie impusă de „constructorii unui viitor luminos”. O capodoperă extrem de concisă, acest roman despre trădare, sacrificiu şi mântuire ne face să retrăim, la nivel uman, dramele Istoriei: revoluţii, conflicte planetare, diferendele de după încheierea războiului. Şi totuşi, o tramă secretă, dincolo de atrocele comedii umane, ne eliberează de influenţa acestora, conferind o dimensiune infinită efemerităţii unei iubiri rănite.
„Dacă opera lui Andreï Makine este irigată de o varietate de surse de inspiraţie, unul dintre firele roşii care leagă romanele sale constă în trasarea destinelor neobişnuite ale unor oameni obişnuiţi prinşi în inima frământărilor Istoriei.” (Le Figaro littéraire)
„Într-o limbă cizelată, cel mai siberian dintre academicienii francezi urmăreşte destinul haotic al unui bătrân rus marcat pentru totdeauna de prima femeie pe care a strâns-o în braţe. Un frumos roman slav pe stil vechi, extrem de melancolic, dublat de o incursiune în evenimentele tulburi ale secolului XX şi de un joc subtil cu timpul.” (Le Monde)
„Prins între focul Revoluţiei Ruse şi cel, adesea mai arzător, al primilor fiori ai dragostei, eroul stendhalian din Calendarul unei vechi iubiri, al douăzecilea roman al lui Andreï Makine, ne povesteşte viaţa lui furtunoasă. Autorul Testamentului francez ne antrenează într-o traversare telescopică şi romantică a secolului XX.” (Le Devoir)
În fiecare vineri, Polirom îți pregătește o nouă serie de recomandări de lectură. Descoperă săptămânal cărți memorabile și completează-ți biblioteca personală!
