Noutăți de toamnă de la Polirom: cărți de nonficțiune

Editura Polirom vă recomandă cele mai recente titluri de nonficțiune, disponibile deja în librării sau care vor apărea până la finalul lunii noiembrie – autori români, dar și autori străini traduși și citiți în toată lumea.

În librării și pe site-ul editurii puteți găsi deja noi titluri semnate de Nora Iuga, Ioan Pintea, Daniel Dăianu, Adelin Petrișor, Andrew Scull, Alphonse Dupront, Cédric Gras și Claudio Leonardi, iar în pregătire se află volume semnate de Gabriela Adameșteanu, Dan Lungu, Mircea Lăzărescu, Anca Stângaciu, Peter Brown și Gioacchino da Fiore.

În librării:

Nora Iuga, Titan, apartamentul 290. Jurnal neterminat

Apartamentul 290 al unui bloc din Titan este reperul unic și neschimbător, o singură dată menționat, dar mereu prezent, într-un dans ritual. Un dans pe o muzică doar de Nora Iuga știută, în care se prind (și din care se desprind) grațios amintiri și rime, oameni dragi de astăzi și dintotdeauna, locuri magice din Sibiul iubit, crâmpeie de versuri, acorduri din cântece aproape uitate, luna lui Lorca, premiile și interviurile, cafeaua, fiorul traducerii și multe, multe altele. Totul sub semnul lui 95 și al așteptării înfrigurate a lui 100, pe care autoarea îl sărbătorește anticipat prin cuvinte – în fapt, punerea pe hârtie a ritmurilor pomenite mai sus e tot un fel de traducere. Sunt cuvinte care, după cum bine ni se explică dintru început, ne ajută să o recunoaștem pe Nora Iuga, în tristețile și în trăsnăile ei.

Adelin Petrișor, În direct din linia întâi

„Când o mie de oameni fug într-o direcție și doar câțiva aleg să alerge spre ceea ce i-a gonit pe semenii lor, o parte dintre cei care înaintează pe contrasens sunt jurnaliști. România a avut mai multe generații temerare de ziariști de război, după 1990. Puțini au izbutit să rămână timp de decenii în profesie, mai ales la vârf, așa cum a făcut-o Adelin Petrișor. Poveștile volumului În direct din linia întâi vin într-un moment în care noi toți descoperim războiul. Ani de zile, Adelin Petrișor a transmis dintr-o lume îndepărtată nu doar geografic, ci și diferită ca înțeles al faptelor. Orientul Mijlociu și Asia, Africa, Balcanii de Vest, toate acestea păreau războaiele altora, chiar dacă militarii noștri erau acolo. Acum, războiul a venit lângă noi și a deschis un cuprinzător evantai al întrebărilor, temerilor și contestărilor. Nu știm ce urmează. Dar, de vreme ce nu putem prezice viitorul, ne putem strădui să înțelegem ce s-a întâmplat în trecut. Această țesătură a timpului și a evenimentelor, compusă din discuțiile cu oamenii obișnuiți, cu militarii și cu cei care au responsabilitatea politică, este de neînlocuit, dacă vrem să fim, ca țară, realiști și curajoși.” (Cătălin Tolontan)

Hexagon. Cartea de călătorie: Cédric Gras, Drumurile setei. Călătorie către izvoarele Mării Aral • Traducere din limba franceză de Giuliano Sfichi

Începând din anii 1960, Marea Aral a scăzut necontenit. Pe atunci era a patra întindere lacustră din lume, cu o suprafață de două ori cât a Belgiei. Astăzi, din cauza marilor proiecte sovietice de irigație, s-a transformat în proporție de 90% în deșert. De la marginea pustiului unde zac ruginite vasele ce pescuiau odinioară în apele ei, Cédric Gras a călătorit de-a lungul Amudariei – anticul Oxos, care astâmpăra setea multor cetăți de pe drumurile mătăsii – spre izvoarele acestui fluviu mitic. Călătoria către izvoare se încheie pe „acoperișul lumii”: la capătul periplului său, autorul escaladează uriașul ghețar Fedcenko din Pamir, rezervor de apă al unei Asii Centrale deasupra căreia planează spectrul setei și, poate, și cel al unui viitor război al apei.

Andrew Scull, Remedii disperate. Psihiatria și misterele bolilor mintale • Traducere din limba engleză de Vlad Vedeanu • Ediție cartonată • Autorul bestsellerului O istorie culturală a nebuniei

Se spune că boala mintală e o boală ca oricare alta, pe care doctorii o pot trata și din care pacienții se pot recupera. Și totuși, boala mintală gravă continuă să fie un mister care în anumite privințe rămâne la fel de insondabil cum era la începutul secolului XX. În această amplă incursiune în psihiatria ultimelor două secole, Andrew Scull reconstituie istoria încercărilor, adesea pripite ori hazardate, de a înțelege și a trata bolile mintale: din epoca azilelor și a intervențiilor chirurgicale de neconceput astăzi la ascensiunea și decăderea psihanalizei lui Freud și apoi la farmacologia modernă și antidepresive. Rezultat al unei cercetări îndelungate, Remedii disperate prezintă teoriile și ipotezele ce au stat de-a lungul timpului la baza diferitelor terapii și totodată propune o nouă perspectivă asupra luptei pe care psihiatria și societatea o duc împotriva bolilor mintale.

Biblioteca Memoria: Alphonse Dupront, Despre România • Texte urmate de corespondența cu Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugène Ionesco • Ediție îngrijită și introducere de Ștefan Lemny • Traducere din limba franceză de Magda Jeanrenaud

Prestigios istoric al sensibilităților colective și antropolog al sacrului, Alphonse Dupront (1905-1990) a deținut în România funcțiile de director al Institutului Francez din București și de consilier cultural (1932-1941), iar în anul 2006 a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Volumul îngrijit de istoricul Ștefan Lemny cuprinde toate textele elaborate de Dupront pe teme românești, răspândite prin publicații care sunt astăzi greu accesibile sau rămase complet inedite. Aceste texte aruncă lumină asupra unui aspect puțin cunoscut al creației lui și îngăduie o mai bună apreciere a profunzimii și subtilității gândirii sale, dar și asupra pasiunii și prieteniei sale pentru România. Pe lângă o consistentă prezentare a vieții și activității savantului francez, volumul conține, de asemenea, corespondența sa cu Emil Cioran, Mircea Eliade și Eugène Ionesco, pe care acesta i-a cunoscut și i-a prețuit, susținându-i în perioada instalării lor în Franța.

Ioan Pintea, Proximităţi şi mărturisiri. Jurnal • Ediție adăugită

„Pintea este un discipol al lui Steinhardt, întâi pentru că îl citează mereu, îl analizează, îl examinează. Amintirile sunt frumoase și folositoare, comentariile sunt inteligente și pătrunzătoare. Pintea este evident un cititor vorace, cunoaște nu numai literatura română, dar și pe cea franceză, rusă și germană, mereu găsește puncte de referință, citate, imagini, din romancieri, din poeți, din eseiști, din autori mai vechi sau mai noi.

Aici vine și partea cea mai interesantă a volumului. Această mulțime de erudiție nu-l împiedică defel pe autorul nostru să rămână un neobosit cititor al Bibliei și al Părinților Bisericii. Știe să citeze cu abilitate lucrurile cele mai neașteptate, să găsească puncte pline de vioiciune, de miez. Știe să interpreteze.” (Virgil Nemoianu)

Daniel Dăianu, Crizele și tentația autoritaristă

„Prin această selecție de studii și articole, Daniel Dăianu analizează în detaliu multiplele crize care au confruntat omenirea în deceniul 2015-2025: criza globalismului, cea a capitalismului democratic, de leadership, criza climatică, cea energetică, cea pandemică, criza legată de noile tehnologii (IA, cripto etc.). Soluția propusă de autor la toate aceste provocări este creșterea responsabilității individuale și sociale.” (Valentin Lazea, economist-șef, BNR)

Claudio Leonardi, Literatura latină medievală. Un manual • Ediție nouă cu o actualizare a bibliografiei coordonată de Francesco Santi • Traducere și îngrijirea ediției în limba română de Emanuel Grosu • Cuvânt-înainte la ediția în limba română de Francesco Santi

Realizat de un colectiv de reputați medieviști, Manualul propus de Società Internazionale per lo Studio del Medio Evo Latino oferă o perspectivă sintetică și integratoare asupra producției literare medievale de limbă latină: genuri, opere, autori, curente și școli de gândire jalonează întreaga evoluție, divizată pe secole, a literaturii din epocă. Adresat în primul rând profesorilor, cercetătorilor și studenților din toate ciclurile de studiu ale disciplinelor umaniste, dar și unui public mai larg interesat de istoria patrimoniului cultural european, Manualul oferă informații fundamentale cu privire la evoluția și semnificația unei literaturi care exaltă latina atât ca limbă de creație, cât și ca vehicul de transmitere a cunoașterii.

În curând în librării:

Dan Lungu, Sub gravitaţia memoriei. Reportaje (auto)biografice

Sub gravitația memoriei este în primul rând o carte cu nenumărate povești. Unele se întind pe secole, altele pe ani, pe zile sau pe minute, dar toate fascinează. Povești pline de sens, care comprimă lumi și vremuri, oameni și istorii, locuri și mentalități, care distilează experiențe colective într-o manieră nouă, surprinzătoare. Creează vertijuri ale memoriei și scurtcircuitează timpurile.

Din fiecare frază a cărții emană plăcerea autorului de a povesti. Pentru el, lumea pare a fi făcută doar pentru a fi povestită, e singura ei rațiune de a exista. Dacă nu s-ar povesti, n-ar fi. Liniile narative ale textelor sale aglutinează tot ce prind în cale: de la evenimente istorice sau de familie la mărturii personale, de la detalii de arhivă la observații directe sau ale contemporanilor, de la evocări literare la extrase de presă. Textele din volum sunt un hibrid de proză autobiografică, reportaj, istorie literară, studii culturale și eseu, pe un ton relaxat și adesea jucăuș, în care scrupulozitatea analizei sau observației lasă loc meditației, umorului și poeziei.

Peter Brown, Augustin de Hippona. O biografie • Traducere din limba engleză de Cristian Stoica și Ionela Ganea

Peter Brown ne-a oferit ceea ce și astăzi continuă să fie cartea despre Augustin, o lucrare devenită clasică, valoroasă atât prin documentarea minuțioasă și limpezimea ideilor, cât și prin rafinamentul și eleganța stilului. Este o biografie, dar una intelectuală, etapele vieții lui Augustin fiind ingenios însoțite de prezentarea contextului istoric, social, cultural și ideatic al unei epoci de crepuscul al Antichității târzii ce anunța deja un Ev Mediu gata să se nască. Acest lung itinerariu ne prilejuiește o introducere în principalele idei filosofice și teologice aflate la baza marilor lucrări augustiniene, dar și în bogăția de fapte care decurg din studiul predicilor și corespondenței sale.

Biblioteca Medievală: Gioacchino da Fiore, Manual pentru lectura Apocalipsei • Ediție bilingvă • Traducere de Diana Marinescu, studiu de Dan Siserman

Gioacchino din Fiore a fost o uluitoare descoperire pentru modernitatea europeană: un autor din secolul al XII-lea care prevestește, prin spectaculoase analogii biblice și istorice, o epocă a iubirii și a egalității oamenilor, corespondentă Duhului Sfânt și eventual unui al treilea Testament, după cel al Tatălui și cel al Fiului. Această nouă epocă, în versiunea ei seculară, a alimentat utopiile sociale ale gânditorilor moderni. Așadar, de ce nu am regândi însăși identitatea și utopiile lumii recente recitind textele medievale care le-au fondat?

Anca Stângaciu, Dialoguri esențiale din exil • Coeditare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

„Cartea Doamnei Anca Stângaciu cuprinde în paginile sale o lume românească dezrădăcinată din porunca unui regim nefast, venit odată cu aerul înghețat al Răsăritului stalinist. Autoarea dezvăluie, prin vocea protagoniștilor alungați în Franța, Statele Unite, Germania, Italia și prin alte multe locuri, un univers de muncă, de îndârjire, de speranță, dar și de melancolie și de dor, de luptă – mai ales de luptă – pentru binele românilor. Ceea ce demonstrează cartea, prin amintirile personajelor sale și prin măiestria autoarei, este tulburător: românii aceștia luptători, exilați și autoexilați, au urât regimul totalitar comunist, au urât oameni, instituții, partide, împrejurări nefaste din România de după 1944, au urât lumea tancurilor de la Răsărit, dar nu au urât niciodată țara, pentru binele căreia au luptat și mai luptă încă – unii dintre ei –, ca și cum ar avea de îndeplinit o misiune istorică. Ei ne transmit un sens al libertății de care foarte mulți contemporani au uitat și pe care unii nu l-au înțeles niciodată. Este o libertate individuală, corelată cu una colectivă, a națiunii și a națiunilor, în concertul european, simbolizat așa de frumos de Oda bucuriei.” (Ioan-Aurel Pop)

Psihologie clinică și psihoterapie: Mircea Lăzărescu, Introducere în psihopatologia antropologică. O nouă perspectivă evoluționist-culturală

Psihopatologia antropologică este un domeniu aflat în plină dezvoltare ce se bucură de tot mai multă atenție. Adoptând o abordare fenomenologic-evoluționistă și ținând cont de progresele psihologiei și psihopatologiei evoluționiste din ultimele decenii, Mircea Lăzărescu încearcă să lămurească întrebări precum: care e specificul psihismului omenesc în raport cu cel biologic și al antropoidelor superioare? Cum este de fapt structurat psihismul omenesc pentru ca stările psihopatologice, așa cum le cunoaștem noi acum, să fie posibile? Ce se întâmplă cu mintea umană atunci când nu mai funcționează? Și când devin narațiunile personale despre viața cotidiană și despre alteritate un pericol atât pentru subiect, cât și pentru cei din jur? Bogat în informații, volumul se adresează nu doar specialiștilor, ci tuturor cititorilor interesați de domeniu.

Seria de autor „Gabriela Adameșteanu”: Meserii nerecomandate femeilor

„Meserii nerecomandate femeilor este o carte de memorialistică remarcabilă, singulară în literatura română. Gabriela Adameșteanu lucrează cu temele majore ale universului ei artistic, întoarse spre propria viață: feminitatea și familia (câte bariere sunt până la a simți încrederea și apropierea pe care le promit). La ele se adaugă sinuozitățile condiției de scriitoare. Povestindu-și biografia, cu farmecul epic deja cunoscut (în care intră necruțarea, aici de sine), autoarea încearcă s-o facă inteligibilă prin intermediul amintirilor personale și prin explicații furnizate de o istorie convulsivă. Este o carte despre trecut (ca orice carte de memorii), îndreptată decis spre viitor.” (Sanda Cordoș)

„Nu este o carte de bilanț, chiar dacă se referă mai mult la experiențele mele și mai puțin la ale altora. Încerc doar să arăt cum am ajuns să-mi asum meseria de scriitoare, nedorind-o, deși s-ar părea că era singura potrivită mie. Dar, la fel ca mai toate cărțile mele, și aceasta «mi-a scăpat din mână». A devenit și o carte despre părinții mei, despre memoria neștiută a lumii dispărute în care ei au trăit.” (Gabriela Adameșteanu)

Descoperiți aici și cărțile din Biblioteca Polirom apărute toamna aceasta.