- ISBN
- 978-630-344-274-7
- An apariție
- 2025
- Număr pagini
- 440
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 150x225
- Colecție
- -
- Domenii
Institutul de investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
„Cartea de față a Doamnei Anca Stângaciu cuprinde între paginile sale o lume românească dezrădăcinată din porunca unui regim nefast, venit odată cu aerul înghețat al Răsăritului stalinist. Autoarea dezvăluie, prin vocea protagoniștilor alungați în Franța, Statele Unite, Germania, Italia și prin alte multe locuri, un univers de muncă, de îndârjire, de speranță, dar și de melancolie și de dor, de luptă – mai ales de luptă – pentru binele românilor. Ceea ce demonstrează cartea, prin amintirile personajelor sale și prin măiestria autoarei, este tulburător: românii aceștia luptători, exilați și autoexilați, au urât regimul totalitar comunist, au urât oameni, instituții, partide, împrejurări nefaste din România de după 1944, au urât lumea tancurilor de la Răsărit, dar nu au urât niciodată țara, pentru binele căreia au luptat și mai luptă încă – unii dintre ei –, ca și cum ar avea de îndeplinit o misiune istorică. Ei ne transmit un sens al libertății de care foarte mulți contemporani au uitat și pe care unii nu l-au înțeles niciodată. Este o libertate individuală, corelată cu una colectivă, a națiunii și a națiunilor, în concertul european, simbolizat așa de frumos de Oda bucuriei.” (Ioan-Aurel Pop)
„Dialogurile reunite în acest volum constituie nu doar un demers istoric important, ci și o veritabilă pledoarie pentru recuperarea memoriei exilului românesc. În paginile acestei cărți, Anca Stângaciu aduce laolaltă zece voci ale unor personalități care, aflate departe de țară, au găsit în cuvânt și în cultură un mod de a rezista, de a denunța și de a contracara opresiunea totalitară comunistă.
Exilul românesc nu a fost doar o comunitate dispersată geografic, ci și o forță vie, critică, ce a refuzat compromisul și tăcerea. Prin activitatea lor culturală și prin angajamentul lor civic, aceste figuri marcante au reușit să păstreze aprinsă, în lumea liberă, conștiința faptului că România era o țară sechestrată de dictatură. Cartea de față ne oferă șansa de a regăsi, prin mărturiile lor, acea energie morală și intelectuală care a transformat exilul într-o veritabilă formă de rezistență.” (Daniel Șandru)
„Demersul-apel de față vine ca o nevoie de redefinire identitară, dar și ca un gest de restitutio față de exilați, care au dat atât de mult forței de a fi demn în românism și despre care s-a vorbit încă insuficient sau, în unele cazuri, nedrept de puțin. Așa cum, la fel de potrivit, el constituie un prilej oferit exilaților de a rosti, adică de a spune ce au trăit și chiar de a apăra valori și principii, în numele unor realități sau convingeri puternice. Pentru toți aceia de neînvins, în anticomunismul lor în exil, în speranța pentru libertate și adevăr și pentru personalitățile impresionante care au avut splendida gentilețe de a acorda aceste interviuri, cartea aceasta le este dedicată ca un semn de recunoștință.” (Anca Stângaciu)
- An apariție
- 2025
- Număr pagini
- 440
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 150x225
Despre autori
Anca STÂNGACIU este conferențiar doctor abilitat la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost profesor asociat la Università degli Studi di Padova, Facoltà di Scienze Politiche, la Università degli Studi di Milano, Centro per gli Studi di Politica Estera e Opinione Pubblica și la Università Cattolica del Sacro Cuore di Milano, Facoltà di Scienze Linguistiche e Letterature Straniere, Dipartimento di Storia. A publicat volumele: Exilul greco-catolic în arhivele Securității (2024); Securitatea și exilul intelectualilor români în Italia (2019, premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române pentru anul 2019); România și dimensiunea sa europeană (2011); Europenizarea și democratizarea României. Realități și perspective (2008); România în contextul integrării în structurile Uniunii europene. Relațiile economice româno-italiene (2007); Investiții și investitori italieni în România (1919-1952) (2006); Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939 (2004) și este autoarea unor studii apărute în publicații despre exil precum Buletinul Bibliotecii Române de la Freiburg sau Jurnalul Literar de la București.