Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
În perioada 17-18 noiembrie 2022, a avut loc la Brașov colocviul anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România. Ca în fiecare an, ALGCR a acordat premiile pentru cele mai bune volume de literatură comparată, teorie culturală și literară, perspective comparatiste asupra literaturii române, debut și coordonare de volum colectiv – apărute în 2021.
Juriul, format din profesorii Mircea Martin (președinte de onoare al ALGCR și președinte al juriului), Carmen Mușat, Corin Braga, Caius Dobrescu (vicepreședinți ai asociației) și Adrian Lăcătuș (președinte ALGCR), i-a acordat Premiul pentru Literatură Comparată lui
Mircea Mihăieș pentru volumul Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului, apărut la editura Polirom, în anul 2021. Mai multe detalii despre ediţia 2022 a Premiilor ALGCR, în revista Observator cultural.
Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului a mai obţinut Premiul „Alexandru Ciorănescu” pentru literatură comparată, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române, ediția 2022, pentru contribuția la exegeza operei lui James Joyce, în anul împlinirii a 140 de ani de la nașterea scriitorului. Volumul a fost nominalizat la Premiile Observator cultural, ediţia 2022, categoria Critică literară/Istorie literară/Teorie literară.
„Lectura ideală a lui Finnegans Wake ar trebui să fie una instantanee, în care toate cele 628 de pagini ale cărţii să fie parcurse simultan. Doar astfel, prin expunerea la luminozitatea extraordinară a literelor ce o compun, se pot atinge profunzimile pe care scriitorul pretindea că le cunoaşte. Cartea lui James Joyce se bazează pe un procedeu de recreare mentală a unor situaţii inaccesibile altfel decât prin observarea felului în care funcţionează mintea. Din acest motiv, metoda de lectură pe care am adoptat-o, mai degrabă intuitiv decât printr-un proces raţional, e aceea concentrată pe cuvânt. E tehnica maşinii de cusut, care străpunge materialul şi, totodată, îl leagă, prin ţesături dese, de fragmentul anterior şi de cel ulterior. Ceea ce se impune prin lectură e un straniu sentiment al diferitului. Am înţeles în ce constă limbajul nopţii, idiomul unic în care a ales Joyce să comunice: e mai mult vibraţie decât sens, într-o încercare de a transmite în forme în aparenţă obscure frumuseţea lumii. Finnegans Wake nu e doar groparul întregii literaturi de până la el, ci şi o casă de naşteri în care îşi aşteaptă venirea pe lume noile forme de exprimare a perplexităţii omului în faţa destinului. Pe un ton zeflemitor, Joyce retrimite arta la etern-ambarasanta dilemă a fi sau a nu fi. Răspunsul provizoriu se traduce în logica circulară care-i domină cartea: nu se poate să nu mai fii, din moment ce ai fost, chiar dacă la un moment dat s-a întâmplat să nu mai fii...” (Mircea Mihăieş)
Mircea Mihăieş (n. 1 ianuarie 1954) conduce doctorate în literatura engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Un dialog cu Ilie Stepan (2018), O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019). A primit de şapte ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o carte intitulată A doua viaţă a lui Corto Maltese.