Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
Romanul Kinderland a apărut recent la editura Park din Baku, Azerbaidjan, în traducerea scriitoarei și traducătoarei Jalə İsmayıl. În urma unui concurs, romanul a fost selectat în cadrul programului „Tandem, Author with Translator – Translator with Author”, inițiat de Colegiul Noua Europă din București, fiind primul roman românesc contemporan tradus direct din română în azeră, fără alte limbi intermediare.
Romanul Kinderland (Cartea Românească, 2013; Polirom, 2013, 2015, 2025), distins cu Premiul Radio România Cultural și Premiul Crystal la Festivalul Internațional de la Vilenica, a mai fost tradus în șapte limbi, fiind în curs de apariție în greacă și maghiară. În paralel cu traducerea azeră, a apărut și în norvegiană, la editura Solum, în traducerea lui Steinar Lone.
Jalə İsmayıl este doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca din 2016, cu o lucrare despre relațiile româno-azere, a publicat câteva volume de versuri, povestiri și piese de teatru, a tradus din poezia română clasică și contemporană, beneficiind în câteva rânduri de Bursele FILIT și ICR pentru traducători. În prezent este cercetătoare la Academia Naţională de Ştiinţe din Azerbaidjan.
Despre carte:
La doisprezece ani, Cristina este nevoită să devină „mama” celor doi frați mai mici atunci când părinții pleacă la munca în străinătate, după „bani lungi”. Prin ochii fetiței descoperim universul unui sat moldovenesc contemporan, populat în majoritate de copii și bătrâni. Aici copiii învață singuri să supraviețuiască, în timp ce așteaptă să li se împlinească cel mai frumos vis: întoarcerea părinților acasă. Dar aceștia nu se lasă înduplecați nici atunci când sunt invocați prin ritualuri magice, păgâne. Părăsiți, copiii se alină cu amintirile vagi ale unei vieți normale de familie, imitând, înainte de vreme, gesturile adulților. Cristina povestește despre cruzime și tandrețe, despre durere și mângâiere, disperare și speranță – despre țara copiilor maturi, ale căror glasuri nu sunt ascultate de nimeni.
„Romanul Lilianei Corobca nu numai că relatează cu tandrețe și umor durerea și răbdarea copiilor abandonați, ci înfățișează cu profund realism decăderea economică, socială și morală a mediului rural.” (Andreas Breitenstein, Neue Zürcher Zeitung)
„În Kinderland, evadarea din brutalitate, sărăcie și abandon e posibilă prin puterea unui copil de a impregna lumea cu magie. Cartea capătă o profunzime mai mare spre final, când o «vrăjitoare» adolescentă apare în sat, aducând cu ea un amestec halucinant de vrajă și înțelepciune secretă. Încântătorul Kinderland aduce aminte de romanul Dolina Issy din 1955 al lui Czesław Miłosz. La fel ca această carte, cea a lui Corobca nu are cu adevărat o intrigă. Totul se rezumă la atmosferă: vulnerabilitatea și duritatea copilăriei, frumusețea naturii și o dorință aproape metafizică pentru dragostea îndepărtată și dispărută a părinților.” (Maria Rybakova, Los Angeles Review of Books)
Liliana COROBCA (n. 1975, Săseni, Călărași, Republica Moldova) este scriitoare și cercetătoare a cenzurii din regimul comunist. Absolventă a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1997), doctor în filologie la Universitatea din București (2001, cu teza Personajul în romanul românesc interbelic, 2003). A debutat cu romanul Negrissimo (Arc, 2003, 2021; Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). A mai publicat alte opt romane, traduse sau premiate în spațiul românesc și în străinătate, precum și studiul Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (2014, 2025), nominalizat la premiile revistei Observator cultural și la Premiul PEN România. A editat mai multe volume de documente despre exil, deportare sau cenzură. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică (Polirom, 2019; Premiul „Alexandru Boldur” al Fundației Culturale Magazin Istoric), Panorama comunismului în România (Polirom, 2020), Panorama postcomunismului în România (Polirom, 2022), Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Institutul Cultural Român, 2024).