în România literară, nr. 7-2023

Pandemia a fost, desigur, un eveniment global, care a afectat până și cele mai îndepărtate colțuri ale globului. Însă fiecare țară a reacționat într-un mod propriu, ceea ce a generat spectre diferite de reacții sociale. Miza autoarei Vocilor la distanță a fost să surprindă efectele unui asemenea moment de anomie socială la nivelul individului și, totodată, pe fondul seriei de romane începute cu Drumul egal al fiecărei zile, să insereze aceste comportamente individuale într-un tablou social mai larg. Exponențial, de prisos să adaug, pentru spațiul românesc. (…) Voci la distanță tinde să fie un fel de Dimineață pierdută a epocii pandemice. Gabriela Adameșteanu a alcătuit, din tușe și observații de amănunt, o mică frescă a societății românești în timpuri de molimă.