în România literară, nr. 13/2026

Excelent creator de atmosferă (natura, decorurile, costumele, gesturile, replicile, credințele, etosul general, toate contribuie cu detalii dintre cele mai variate la o imersiune convingătoare în Spania secolului XI), foarte bun în a descrie sonor, olfactiv și vizual mulțimea de confruntări armate (și pe cele mai mici, și pe cele de amploare), Arturo Pérez-Reverte dă iarăși un roman de calitate maximală. Chiar dacă demitizează conștient figura Cidului (între altele, povestea nu se încheie cu moartea glorioasă a eroului sau cu vreo șablonardă alunecare în efigie, ci dimpotrivă, cu umilirea sa verbală de către Berenguer Remont, aliatul înfrânt al prințului Mundir), romanul îl reproiectează documentat și autentic și se citește, desigur, cu palpitul marilor cărți de aventuri.