Cu multă atenție și tenacitate, Bogdan Suceavă reconstituie biografia literară și științifică a lui Dan Barbilian care au coincis cu o perioadă fastă pentru transformarea modernistă a matematicii, dar și cu una de culminație a poeziei românești. Programul de la Erlangen și geometria proiectivă fuseseră fondate de Felix Klein în 1872. Barbilian reprezintă, după cum afirmă și Bogdan Suceavă, a treia generație de geometricieni care aplică și extind ideile lui Klein pe măsură ce geometriile neeuclidiene devin domeniu curent. Autorul eseului face o utilă incursiune în istoria matematicilor și a conceptelor din geometrie, precum și o reconstituire din interior, cu înțelegerea ideilor dificile asupra cărora s-au îndreptat studiile lui Dan Barbilian, a viziunii sale despre geometrie în contextul epocii lui și a predecesorilor imediați.
