Prin vocea eroinei principale, Denisa Ștefan rezumă ludic, ironic, romanul: „Doamne, îmi și imaginez cum m-ar scrie vreun scriitor retardat. Da, deci, personaju’ ăsta e mereu cu țigara în gură, un personaj drogat, nebun, lipsit de gust, fără empatie, prins în spirale maligne din care nu are cum să scape pentru că, evident, e un personaj drogat și nebun. Sfârșit. Căcat. Cine dracu’ ar citi așa ceva în ziua de azi? Ar zice că e păcat peste păcat și Satana.” La fel ca mine este și un roman despre snobism, preconcepții, lașități și fariseism.
